COM: Cererea de arestări, urmăriri penale şi condamnări disuasive, gafă a CE?

Raportul Comisiei Europene cere, atât în documentul privind România, cât şi în cel referitor la Bulgaria, arestări, urmăriri penale şi condamnări "disuasive", tranşând astfel, prin indicaţii, cazurile invocate de comisarii europeni în cele două rapoarte.

Urmărește
80 afișări
Imaginea articolului COM: Cererea de arestări, urmăriri penale şi condamnări disuasive, gafă a CE?

COM: Cererea de arestări, urmăriri penale şi condamnări disuasive, gafă a CE?

La capitolul "concluzii" din raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), CE consemnează că "autorităţilor române le revine sarcina de a demonstra faptul că sistemul judiciar funcţionează şi că anchetele demarate în cazurile de corupţie duc la arestări, urmărire penală şi, în funcţie de hotărârea instanţei, la condamnări disuasive şi la confiscarea bunurilor" (The onus is on the Romanian authorities to show the judicial system works and the investigations into corruption lead to arrests, prosecution and, depending on the court's judegement, convictions with dissuasive effect and seizure of assets).

Acelaşi text în limba engleză, la acelaşi capitol, se regăseşte şi în raportul privind monitorizarea Bulgariei, în plus fiind introdusă sintagma "crimă organizată", pe lângă "corupţie".

Faptul că autorităţile europene aşteaptă rezolvarea problemelor din România şi Bulgaria generate de corupţie şi crimă organizată nu deranjează, însă când sunt date indicaţii că trebuie operate arestări, puneri sub acuzări în dosarele în care procurorii au declaşat cercetări, deja lucrurile capătă alte conotaţii.

Prin aceste cereri este ignorată prezumţia de nevinovăţie.

Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

La momentul acesta, este salutar faptul că judecătorii sunt cei care pot emite mandate de arestare preventivă, instrument care până nu demult era utilizat excesiv de procurori; mai exact, până în octombrie 2003, când România, care nu era în Uniunea Europeană, şi-a modificat Constituţia - ca urmare a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a apreciat că procurorul român nu îndeplineşte cerinţele unui magistrat independent, fiind supus puterii executive, respectiv a ministrului Justiţiei.

Un alt paragraf care ridică semne de întrebare asupra acurateţii unui astfel de document se află în pagina 4: "Nu s-a înregistrat niciun progres real în zece cazuri-cheie în care sunt implicaţi foşti miniştri. Acest lucru se datorează, pe de o parte, faptului că Parlamentul a blocat urmărirea penală, iar pe de altă parte respingerii cazurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a invalidat deciziile anterioare. Incapacitatea de a avansa în aceste cazuri compromite eforturile pozitive întreprinse în etapa premergătoare procesului".

Presa îşi poate permite să noteze dosare la anumite categorii. Dar abordarea unor astfel de cazuri de către Comisia Europeană ar trebui să fie alta. Aprecierea din raport este cel puţin surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât nu ies cele zece cazuri la socoteală.

Sunt două dosare ale fostului premier Adrian Năstase, unul a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, alte două cazuri îl vizează pe fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, un altul pe ministrul Muncii Paul Păcuraru. Toţi cei patru sunt parlamentari, motiv pentru care Parlamentul trebuie să se pronunţe asupra declanşării urmăririi penale în cazurile lor.

ICCJ a restituit DNA, în 15 aprilie, dosarul fostului secretar general al Guvernului, senatorul Şerban Mihăilescu, pentru îndeplinirea procedurilor privind avizul Parlamentului. DNA nu a făcut însă nicio solicitare în acest sens către Legislativ.

Alte anchete în curs sunt: cea privindu-i pe fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy şi pe fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, cercetaţi de DNA în dosarul Poşta, în altul este tras la răspundere Victor Babiuc, fost ministru al Apărării Naţionale, pentru schimburi de terenuri. Fostul vicepremier George Copos a fost deferit justiţiei în cazul Loteria, el fiind cercetat în paralel de procurorii anticorupţie.

Fostul ministru al Agriculturii Traian Decebal Remeş, alături de alt fost demnitar Avram Ioan Mureşan, a fost deja trimis în judecată în cazul "Caltaboşul".

"Numai condamnările ferme şi disuasive în cazurile la nivel înalt vor demonstra în mod convingător că sistemul funcţionează", notează, la pagina pagina 7, raportul CE.

Pentru a exista condamnări care să descurajeze fapte de corupţie, în mod cert ar trebui modificată legislaţia română. Până atunci, instanţele sunt cel care, bine sau rău, vor decide limitele pedepselor aplicate în cazuri de corupţie.

Potrivit Constituţiei României, justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Ea este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Întrebat care a fost mesajul Comisiei atunci când a menţionat necesitatea depolitizării luptei împotriva corupţiei la nivel înalt precum şi lipsa unui consens politic larg privind reformele, purtătorul de cuvânt al CE Johannes Laitenberger declara, miercuri, în conferinţa de presă care a urmat prezentării rapoartelor privind România şi Bulgaria, că nu este rolul Comisiei Europene de a menţiona anumiţi actori politici. El a reiterat că mesajul său este că au fost adoptate o serie de măsuri, dar că în egală măsură sunt necesare şi alte acţiuni.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici