FOCUS: 24.000 de români au votat în străinătate

Românii din străinătate au început să voteze încă de sâmbătă seara, de la ora 20.00, ora Bucureştiului, deschizător de drumuri fiind un preot de 35 de ani din Wellington.

Deşi au fost primii care şi-au putut exprima opţiunea electorală, românii din Noua Zeelandă nu s-au înghesuit la urne, doar 21 dintre aceştia "vizitând" secţia organizată de MAE la Wellington.

Au urmat românii din Australia, care au avut la dispoziţie patru secţii de votare - la Canberra, Sydney, Melbourne şi Brisbane. Totuşi, şi în Australia, ca şi în rest, prezenţa a fost foarte redusă, circa 200 de persoane exprimându-şi opţiunea electorală.

Alegerile pentru Parlament au fost un veritabil maraton în străinătate, desfăşurat, din cauza diferenţelor de fus orar pe parcursul a 35 de ore.

Procesul electoral a fost încheiat de trei români din Riverside, California. Ultimii cetăţeni români care au votat pentru scrutinul de la 30 noiembrie au fost Pascu Lucian, 47 de ani, care este antreprenor şi proprietar de firma de limuzina si fiul său şi Daniel Şarlea, de 35 de ani, care este pastor.

Prezenţa a fost foarte scăzută aproape peste tot în străinătate. La Seul, unde oricum buletinele pentru Senat au fost încurcate, au votat doar 14 persoane, în timp ce în Irlanda, ţară cu prezenţă românească semnificativă, în primele câteva ore de la deschiderea urnelor se prezentaseră doar şase persoane.

Şi în "ţările vecine" prezenţa a fost foarte scăzută. La Chişinău, unde MAE a trimis 54.000 de buletine pentru cele patru secţii de votare, doar 2.300 de persoane şi-au exprimat opţiunea electorală.
Românii din Spania şi Italia, de altfel foarte numeroşi, au dezamăgit la rândul lor prin absenteism. În cele două ţări, unde se află, potrivit statisticilor, câte 500.000 de români rezidenţi prezenţa la urne a fost sub un procent (3.800 în Italia) sau puţin peste 1 la sută (6.300 în Spania).

Românii din străinătate au votat la temperaturi foarte variate – peste 30 de grade la Harare (Zimbabwe) şi Jakarta (Indonezia), Rio de Janeiro (Brazilia), Dubai (Emiratele Arabe Unite), Santiago de Chile (Chile) şi Brisbane (Australia) şi sub zero în Montreal (Canada), Oslo (Norvegia), Clevland, Larose, Illinois (SUA) si Moscova.
(Rusia).

MAE, care a făcut eforturi considerabile pentru organizarea votului în străinătate a pus la dispoziţia celor interesaţi o fotocronică – imagini ale primilor români care şi-au exprimat votul în străinătate.

Majoritatea zâmbitori, primii români care au votat în diasporă au vârste diferite, pornind de la un masterand care a deschis procesul electoral în Vilnius, şi până la un bărbat cărunt care s-a grăbit să voteze încă de la ora 7 la Torrejon de Ardoz, în Spania.

Cel mai vârstnic alegător este o femeie care a votat la Pretoria, în Africa de Sud, imaginea ei contrastând cu cea a primilor votanţi din Statele Unite, majoritatea tineri cu figuri studioase dar şi cu feţele oarecum obosite şi muncite ale acelora care au votat în Spania şi Italia.

Per total, cu excepţia unei greşeli care a determinat anularea celor 14 buletine de vot de la Seul, exprimate pentru Senat, votul în diasporă a decurs fără incidente sau evenimente majore.
Ministerul Afacerilor Externe a făcut eforturi considerabile pentru organizarea scrutinului, creând 221 de secţii de votare (faţă de 181 la europarlamentare şi referendumul din mai 2007) şi delegând 56 de persoane din Centrala.

În total, sunt implicaţi pentru buna desfăşurare a alegerilor în strainătate circa 1.700 de oameni din toate mediile – de la partide politice la membri ai comunităţii româneşti.

Au fost distribuite 620.000 de buletine pentru Camera Deputaţilor şi acelaşi număr de buletine pentru Senat, în total 1.240.000 de buletine de vot, repartizate conform estimărilor finale realizate de şefii misiunilor diplomatice, în baza datelor statistice existente cu privire la prezenţa la urne la scrutinele anterioare şi în urma consultărilor cu comunităţile româneşti.

De asemenea, în scopul informării adecvate privind noua procedură de votare, aferentă votului uninominal, MAE a demarat de la începutul lunii octombrie o amplă campanie de informare a românilor din străinătate. În acest scop "Ghidul al alegătorului român în străinătate" - realizat de MAE în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, a fost pus şi el la dispoziţia tuturor celor interesaţi de către misiunile României şi pe site-ul MAE.

MAE ca şi majoritatea ambasadelor au rubrici speciale pe site pentru a le explica românilor condiţiile şi procedurile de vot.

În viitorul Parlament vor fi patru deputaţi şi doi senatori care vor reprezenta diaspora.

(Miruna Badea; miruna.badea@mediafax.ro)