Tentativele electorale ale lui Geoană şi luptele cu greii din PSD - Mediafax

Tentativele electorale ale lui Geoană şi luptele cu greii din PSD

Cariera lui Mircea Geoană în PSD s-a desfăşurat, până acum, sub semnul conflictelor interne cu greii partidului, miza fiind puterea în formaţiune, o urmă puternică lăsând şi luptele electorale, cele mai importante dintre acestea fiind pierdute de liderul social-democrat în faţa lui Traian Băsescu.

1417 afişări

Imaginea articolului Tentativele electorale ale lui Geoană şi luptele cu greii din PSD

Tentativele electorale ale lui Geoană şi luptele cu greii din PSD (Imagine: Mediafax Foto)

Mircea Geoană, diplomatul PSD, a primit botezul politicii aruncat fiind în cursa electorală pentru Primăria Capitalei din 2004. Se poate spune că, la acel moment, Geoană a pierdut "fără emoţii" în faţa lui Traian Băsescu. Era atunci încă epoca Năstase în PSD, un premier care, la rândul său, i-a căzut victimă lui Traian Băsescu în toamna lui 2004, la alegerile pentru Preşedinţie.

Înfrângerea lui Năstase a fost, practic, fundaţia pe care s-a construit ascensiunea lui Geoană la şefia PSD. Această ascensiune a fost pregătită de celebrul "grup de la Cluj" pe axa Vasile Dâncu-Ioan Rus-Ilie Sârbu şi propulsată de decizia lui Viorel Hrebenciuc de a-l abandona, împreună cu mai multe filiale moldovene, pe Ion Iliescu, invitat de Năstase să preia din nou partidul.

Rămas unit câtă vreme perspectiva câştigării Cotroceniului şi a Palatului Victoria era în faţă, PSD a devenit, după 6 decembrie 2009, teatrul răzbunărilor, răzvrătirilor şi reglărilor de conturi. Păstrate relativ sub control de spectrul potenţialei reveniri la guvernare, divergenţele între Mircea Geoană, Adrian Năstase, Ion Iliescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc şi Victor Ponta au împărţit partidul în mai multe tabere, grupate, în preajma Congresului din februarie 2010, în orientări pro şi contra Geoană.

Mandatul de preşedinte PSD al lui Geoană a debutat sub două sintagme devenite celebre, ambele marca Ion Iliescu. Prima este cea prin care fostul şef de stat l-a făcut pe fostul ministru de Externe "prostănac", pentru că între primul şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale pierdute de Năstase l-ar fi luat gura pe dinainte vorbind despre înţelegerea PSD cu UDMR pentru Guvern. A doua, ceva mai subtilă, a constat în atenţionarea dată de Iliescu delegaţilor de la Congresul câştigat de Geoană: "Aveţi grijă pe mâna cui daţi partidul!".

Recent însă, Iliescu a avertizat partidul asupra riscului de pierdere a şefiei Senatului prin sancţionarea prea dură a lui Geoană. Preşedintele de onoare al PSD a declarat, de asemenea, pentru "Gândul", că Mircea Geoană are stofă de trădător şi nu merită nicio concesie, menţionând însă că nu este adeptul excluderilor din partid şi adăugând: "Tinerii ăştia sunt mai pripiţi, cum ajunge unul şef vrea să-i dea afară pe ceilalţi".

Epitetele la adresa lui Geoană nu au lipsit nici din partea adversarilor, fiind deja celebră replica lui Călin Popescu Tăriceanu în culisele unei emisiuni televizate, "Mister Geoană, I fuck you!", din campania pentru alegerile parlamentare din 2008.

Geoană nu a fost ferit de apelative cel puţin ireverenţioase nici din partea colegilor din partid, unii consideraţi chiar susţinători. Marian Vanghelie, de exemplu, îl cataloga drept "maimuţoi implementat" în timpul candidaturii lui Geoană la Primăria Capitalei din 2004, pentru ca, nici cu o lună înaintea Congresului din 20 februarie, să apară o înregistrare în care preşedintele PSD Bucureşti practic îl înjura pe şeful de partid. Numele lui Marian Vanghelie a fost vehiculat recent, de presă, printre cele ale potenţialor lideri PSD care l-ar urma pe Geoană într-o eventuală construcţie politică a acestuia.

Cei cinci ani petrecuţi de Mircea Geoană în fruntea partidului au înseamnat în primul rând menţinerea unităţii partidului, deşi cu sacrificarea unor lideri precum Vasile Dâncu, Ioan Rus, Sorin Oprescu sau Miron Mitrea, şi cu unele tensiuni în relaţiile cu Ion Iliescu şi cu Adrian Năstase.

Au însemnat, pe de altă parte, oscilaţii politice. Au fost, pe rând: ideea unui guvern PSD-PDL după debarcarea PD din Guvernul Tăriceanu, ideea unui parteneriat pe şase ani cu PNL, depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva lui Tăriceanu şi sabotarea acesteia, înţelegerea tacită în Parlament cu Guvernul Tăriceanu 2, abandonarea de către acelaşi Tăriceanu, în noaptea alegerilor parlamentare din 2008, a unui acord de guvernare. Alte oscilaţii au fost îmbrăţişarea inamicului suprem, un PDL prezidenţiabil prin Traian Băsescu, declararea maturizării politice la instalarea Guvernului Emil Boc, părăsirea acestui Guvern, detronarea acestuia, revenirea la un PNL condus de Crin Antonescu.

Şi în ceea ce priveşte orizontul politic al lui Geoană au existat oscilări: a fost desemnat candidatul oficial la funcţia de premier, până înaintea alegerilor parlamentare din 2008, când declara că obiectivul său de etapă este şefia Executivului. A devenit, după alegerile din 2008, candidatul pentru Preşedinţie, deşi la un moment dat părea că ezită în a-şi asuma acest rol.

Aceeaşi inconsecvenţă s-a manifestat şi după pierderea prezidenţialelor şi, la câteva luni distanţă, a şefiei PSD.

Un timp, Geoană a părut că aşteaptă ca tânărul nou lider al PSD să-şi rupă singur gâtul, înconjurat în BPN de vicepreşedinţi nu foarte prietenoşi şi confruntat cu un val semnificativ de dezertări din partid.

Repere politice ale carierei lui Mircea Geoană în PSD

  • 2005, aprilie: Mircea Geoană devine preşedinte al PSD, Adrian Năstase preşedinte executiv.

  • 2006, martie: Şedinţa conducerii PSD la Hotel Confort în care s-a decis retragerea sprijinului politic lui Adrian Năstase, în urma scandalului "mătuşa Tamara".

  • 2006, martie: Mai mulţi deputaţi semnează o listă pentru susţinerea lui Năstase în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deputaţii respectivi sunt catalogaţi drept "golani" de către Mircea Geoană. Adrian Năstase demisionează şi câteva zile în mass-media apar informaţii neoficiale despre intenţia acestuia şi a unui grup de parlamentari, estimat între 15 şi 30, să demisioneze din partid. Mihai Bejinariu, Petre Lificiu, Zamfir Dumitrescu anunţă retragerea din grupurile parlamentare ale PSD.

  • 2006, aprilie: Marian Vanghelie asigură interimatul ca preşedinte executiv al PSD Bucureşti, după ce Sorin Oprescu fusese numit preşedinte coordonator în urma izbucnirii scandalului Hayssam şi autosuspendarea din funcţie a lui Dan Ioan Popescu. Mircea Geoană afirmă despre Vanghelie: "Are extrem de multe calităţi, este un extrem de dinamic şi un foarte bun vorbitor, este un om politic extrem de puternic".

  • 2006, iunie: Cristian Diaconescu anunţă intenţia de a demisiona din partid, după apariţia unor informaţii despre posibilitatea ca PSD să sprijine numirea lui Ovidiu Ispir la Curtea de Conturi.

  • 2006, iunie: Relaţia dintre PC şi PNL-PD se deteriorează accentuat, după afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu despre "soluţia imorală". Mediul politic vehiculează ideea alegerilor anticipate, cărora majoritatea liderilor li se opun, din cauza estimărilor din sondaje, care creditau PSD sub 20%.

  • 2006, iunie: Mircea Geoană decretează că PSD a declarat război total Alianţei "portocalii".

  • 2006, iunie: PSD depune moţiune de cenzură, respinsă de Parlament.

  • 2006, iunie: CNSAS dă verdict de colaborare politică lui Dan Voiculescu. PC decide ieşirea de la guvernare.

  • 2006, august: Mircea Geoană anunţă la Predeal că alegerile anticipate sunt obligatorii şi necesare pentru 2007.

  • 2006, septembrie: Apar informaţii despre datoriile neplătite de PSD din timpul campaniei electorale.

  • 2006 septembrie: Dan Ioan Popescu demisionează din PSD, însoţit de Rodica Stănoiu şi Gheorghe Mugurel Sârb.

  • 2006, septembrie: Traian Băsescu şi Elena Udrea participă la şcoala de vară a TSD. Cozmin Guşă (ex-PSD), la şcoala TSD, afirmă că Viorel Hrebenciuc face proiecte politice gândindu-se nu la oameni, ci la grupuri şi cercuri de interese şi spune că s-ar bucura oricând dacă Hrebenciuc ar fi "crucificat".

  • 2006, octombrie: Fuga lui Hayssam şi demisia şefilor SRI şi SIE îl propulsează pe senatorul PSD George Maior ca director SRI.

  • 2006, decembrie: Deterioarea relaţiilor dintre PD şi PNL duce la devansarea Congresului PSD, înaintea expirării mandatului statutar de doi ani. Consiliul Naţional din noiembrie 2006 propune modificarea la patru ani a mandatului, a echipei de vicepreşedinţi şi înfiinţarea funcţiei de preşedinte de onoare. Mircea Geoană, sprjinit de Ioan Rus, Marian Vanghelie, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc şi Marian Oprişan, câştigă în faţa lui Sorin Oprescu funcţia de preşedinte al PSD. Ion Iliescu devine preşedinte de onoare. Oprescu îl acuză dur pe Geoană: "Recunosc că am greşit, în 1996, că nu l-am felicitat pe Constantinescu şi nu am trecut de partea adversarului. Aş fi fost preşedinte de partid, iar pe post de bonus îl aveam şi pe Vanghelie de partea mea". Acelaşi Congres duce la pierderea funcţiei de secretar general de către Miron Mitrea în favoarea lui Titus Corlăţean.

  • 2007, ianuarie: Prinde contur ideea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Mircea Geoană are negocieri cu Dan Voiculescu pentru strângerea de semnături necesare iniţierii procedurii. PSD, PRM şi PC finalizează o primă schiţă a sesizării privind suspendarea.

  • 2007, februarie: Mircea Geoană renunţă la ideea anticipatelor, afirmând că ar fi ultima soluţie pentru rezolvarea crizei politice. PNL acordă votul legii PSD pentru modificarea modalităţii prin care preşedintele poate fi demis în urma referendumului.

  • 2007, aprilie: Mircea Geoană anunţă sprijinul condiţionat al PSD pentru Guvernul Tăriceanu 2.

  • 2007, mai: Eşecul referendumului provoacă tensiuni în PSD. "Grupul de la Cluj", sprijinit de mai mulţi vicepreşedinţi, cere insistent sancţionarea lui Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc. Geoană evită supunerea la vot.

  • 2007, iunie: În PSD se evocă posibilitatea unui guvern PSD-PDL, a unui guvern de uniune naţională (Vasile Dâncu, Ioan Rus). Pe de altă parte, Ion Iliescu, Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc insistă pentru o colaborare cu PNL. Moţiunea de cenzură a PD este respinsă cu ajutorul voturilor PSD.

  • 2007, septembrie: Continuă divergenţele de opinie în interiorul PSD cu privire la colaborarea cu PNL sau cu PDL. Se propune o moţiune de cenzură. Iliescu o respinge, argumentând că ar arunca PSD în groapa cu lei. Viorel Hrebenciuc propune un parteneriat scris cu PNL, pe şase ani, cu guvern PSD-PNL până la alegerile parlamentare din 2009, dar şi pentru următorul ciclu parlamentar. Moţiunea PSD este respinsă, în interiorul partidului apărând acuze de sabotaj intern.

  • 2007, octombrie: Tensiunile dintre "grupul de la Cluj" şi Ion Iliescu se acutizează, pe fondul solicitării adoptării unui moratoriu împotriva lui Iliescu. Vasile Dâncu acuză "javrele bătrâne" din PSD.

  • 2008, ianuarie-februarie: PSD oscilează între a rămâne în opoziţie, a declanşa anticipatele, negociază cu PNL posibilitatea cuplării alegerilor locale cu cele parlamentare. Geoană devine susţinătorul alegerilor anticipate, ca unică soluţie pentru depăşirea "blocajului" politic generat de preşedinte. Ion Iliescu îşi exprimă, din nou, rezervele. Timp de două luni, PSD organizează mai multe comitete şi consilii pentru definitivarea poziţiei politice. În acest timp, în Parlament se dezbătea modalitatea de legiferare a votului uninominal.

  • 2008, martie: Mircea Geoană declară că PSD încă nu a decis în legătură cu anticipatele, nici cu eventuala organizare simultană a localelor cu parlamentarele şi îi solicită lui Traian Băsescu să se pronunţe şi el pe temă.

  • 2008, martie: Mircea Geoană anunţă că Marian Vanghelie are sprijinul conducerii PSD pentru a candida la Primăria Bucureşti. Câteva zile mai târziu rectifică şi spune că încă nu s-a luat nicio decizie între Vanghelie şi Sorin Oprescu.

  • 2008, aprilie: PSD încă nu a luat o decizie cu privire la candidatura din Capitală. În joc intervine şi Miron Mitrea, dar care se arată ulterior dispus să renunţe dacă Sorin Oprescu intenţionează să candideze independent. Au loc mai multe negocieri cu Oprescu, care demisionează din partid după ce, din triunghiul Vanghelie-Oprescu-Mitrea, CExN îl scoate candidat pe Cristian Diaconescu.

  • 2008, iunie: CExN analizează la Mamaia rezultatele alegerilor locale, Vasile Dâncu şi Ioan Rus sunt principalii ţapi ispăşitori.

  • 2008, septembrie: Congresul PSD îl desemnează pe Geoană candidat la funcţia de premier.

  • 2008, noiembrie: Au loc mai multe întâlniri acasă la liderii PNL şi PSD, în care ia contur planul denumit, informal, "21-21", care presupunea ca Tăriceanu şi Geoană să anunţe, în seara alegerilor parlamentare, imediat după exit-poll-uri, o înţelegere pentru o majoritate PNL-PSD. Tăriceanu renunţă să mai facă anunţul convenit.

  • 2008, decembrie: Trădarea liberalilor este resimţită puternic în PSD, în care curentul pro-PDL recâştigă teren, Ion Iliescu, Marian Vanghelie şi Adrian Năstase fiind printre puţinii opozanţi. Negocierile PSD-PDL se finalizează cu "Parteneriatul pentru România", instalarea Guvernului Boc, după sincopa Stolojan.

  • 2009, ianuarie: Scandalul numirii lui Virgil Ardelean îi provoacă lui Gabriel Oprea, proaspăt numit ministru, retragerea sprijinului politic şi demisia din PSD. Liviu Dragnea îi ia locul, însă pentru nici două săptămâni, acesta demisionând de la MAI.

  • 2009, februarie: PSD face a treia încercare la MAI, cu Dan Nica, deja vicepremier.

  • 2009, iunie: Viorel Hrebenciuc şi Liviu Dragnea sunt numiţi la conducerea echipei de campanie a lui Mircea Geoană.

  • 2009, octombrie: După nouă luni de la învestire, Cabinetul Boc se înjumătăţeşte, prin remanierea lui Nica şi retragerea miniştrilor PSD de la guvernare. Mircea Geoană este reconfirmat, statutar, candidat la Preşedinţie. Moţiunea de cenzură PNL-UDMR este adoptată, cu sprijinul PSD. Este prima moţiune de cenzură adoptată în România după Revoluţie.

  • 2009, decembrie: Mircea Geoană pierde în turul doi al alegerilor prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu. PSD contestă rezultatul la Curtea Constituţională, fără câştig de cauză.

  • 2010, ianuarie: Geoană anunţă că va candida din nou la preşedinţia PSD. O parte a susţinătorilor lui decid, la Poiana Braşov, devansarea Congresului extraordinar şi impunerea votului structurii de conducere naţionale pe o listă propusă de preşedinte, nu prin vot direct. Miron Mitrea şi Cristian Diaconescu îşi anunţă candidatura la preşedinţia PSD.

  • 2010, februarie: Adrian Năstase îşi anunţă, la Consiliul Naţional, candidatura pentru şefia PSD. Susţinătorii lui Geoană îşi impun punctul de vedere în Comitetul Executiv Naţional, ideea candidaturii pe liste determinând decizia lui Năstase de a-şi retrage candidatura. În aceeaşi zi, Victor Ponta declară intenţia de a candida la şefia PSD. O zi mai târziu, Ion Iliescu afirmă că votul pe liste poate duce la scindarea partidului şi anunţă că se va retrage din toate funcţiile deţinute în PSD.

  • 2010, februarie: Victor Ponta câştigă preşedinţia PSD, devansându-l pe Mirce Geoană. Deşi "asigurat" de mai mulţi preşedinţi de organizaţii judeţene că va primi voturile delegaţilor lor, Geoană este trădat în ultimul moment de Viorel Hrebenciuc şi Liviu Dragnea, care asigură victoria la mustaţă a lui Ponta. Totuşi, înţelegerile dintre tabere se menţin în ceea ce priveşte voturile pentru vicepreşedinţi, astfel că majoritatea vicepreşedinţilor de pe lista de susţinători ai lui Geoană câştigă voturile necesare: Marian Vanghelie, Marian Oprişan, Rodica Nassar, Constantin Niţă, Dan Nica. Ion Prioteasa, Ecaterina Andronescu.

  • 2010, mai: Apar primele tensiuni manifeste dintre Ponta şi Geoană, după ce acesta din urmă se pronunţă, public, pentru o alianţă PSD-PNL. Ponta reacţionează afirmând că între PSD şi PNL nu va putea exista decât cel mult o colaborare parlamentară în opoziţie.

  • 2010, iunie: Victor Ponta negociază cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, o susţinere a unei moţiuni de cenzură şi formarea unui aşa-zis guvern de criză. Moţiunea este respinsă de Parlament.

  • 2010, decembrie: Mircea Geoană este suspendat din PSD pentru şase luni, conducerea reproşându-i încercarea de a constitui o platformă critică în interiorul PSD, după întâlnirea de la Hotel Ramada, cu o parte din apropiaţii lui Geoană.

  • 2011, februarie: Victor Ponta îşi reconsideră total relaţia cu PNL, astfel că cele două partide formează oficial Uniunea Social Liberală.

  • 2011, octombrie: Mircea Geoană face mai multe declaraţii critice la adresa conducerii PSD, acuzându-i în special pe Ion Iliescu şi Miron Mitrea.

  • 2011, noiembrie: Biroul Permanent Naţional decide înlocuirea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului. Geoană refuză să se supună, considerând decizia "pripită". O zi mai târziu, Victor Ponta sesizează Comisia de Integritate a PSD, acuzându-l pe Geoană că a încălcat grav Statutul PSD nerespectând o decizie a BPN.

Relaţia cu Ion Iliescu

  • 2006, aprilie: Ion Iliescu şi Petre Roman discută posibila formare a unui Pol Social.

  • 2006, decembrie: Congresul Extraordinar aprobă înfiinţarea funcţiei de preşedinte de onoare pentru Ion Iliescu.

  • 2007, martie: Ion Iliescu insistă în interiorul PSD asupra suspendării lui Traian Băsescu în Parlament.

  • 2007, mai: După eşecul referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, mai mulţi lideri PSD acuză în interiorul partidului decizia eronată de a iniţia suspendarea. Vasile Dâncu (autorul etichetei "produs expirat" aplicată lui Ion Iliescu), Victor Ponta, Ioan Rus, Liviu Dragnea, Cristian Diaconescu şi Mihai Tănăsescu insistă în Biroul Permanent pentru sancţionarea lui Ion Iliescu şi a lui Viorel Hrebenciuc, liderii celor două grupuri parlamentare. Mircea Geoană evită să supună la vot propunerea de sancţionare.

  • 2007, septembrie: PSD depune moţiune de cenzură la adresa Guvernului Tăriceanu 2, pe fondul divergenţelor din interiorul partidului. "Grupul de la Cluj", susţinut de Nica, militează pentru o guvernare alături de PDL. Viorel Hrebenciuc, susţinut de Adrian Năstase, propune un parteneriat de şase ani cu PNL. Ion Iliescu este împotriva votării moţiunii, considerând că adoptarea ei ar arunca PSD "în groapa cu lei".

  • 2007, octombrie: La Consiliul de la Braşov, "grupul de la Cluj", susţinut de alţi vicepreşedinţi, încearcă să impună un moratoriu împotriva lui Ion Iliescu, considerat principalul vinovat pentru că moţiunea de cenzură a PSD a fost respinsă cu mai puţin de 20 de voturi lipsă. Moratoriul este adoptat într-o variantă generalizată şi fără sancţiuni.

  • 2008, martie: Geoană îl susţine pe Vanghelie pentru candidatura la Primăria Capitalei, Ion Iliescu îl susţine pe Sorin Oprescu, acesta demisionează din partid şi câştigă.

  • 2008, iulie: Ion Iliescu anunţă că nu mai este interesat să candideze pentru un mandat de senator, în condiţiile votului uninominal.

  • 2009, octombrie: Ion Iliescu afirmă că, dacă ar judeca "instinctual", ar avea reticenţe faţă de candidatura lui Mircea Geoană la prezidenţiale. La depunearea candidaturii însă, Iliescu îl însoţeşte pe Geoană la BEC şi spune că îi predă ştafeta. Această declaraţie a lui Iliescu a constituit tema mai multor atacuri ale opozanţilor la adresa lui Geoană.

  • 2011, octombrie: Ion Iliescu afirmă că Mircea Geoană ar trebui să iasă din politică, întrucât sub preşedinţia lui PSD a pierdut de două ori alegerile. Mircea Geoană reacţionează, declarând că Iliescu a acumulat o "răutate" în timp, care îl face să nu accepte niciun alt preşedinte al PSD în afară de el.

  • 2011, noiembrie: Iliescu a avertizat partidul asupra riscului de pierdere a şefiei Senatului prin sancţionarea prea dură a lui Geoană. Preşedintele de onoare al PSD a declarat, de asemenea, pentru "Gândul", că Mircea Geoană are stofă de trădător şi nu merită nicio concesie, menţionând însă că nu este adeptul excluderilor din partid şi adăugând: "Tinerii ăştia sunt mai pripiţi, cum ajunge unul şef vrea să-i dea afară pe ceilalţi".

Relaţia cu Adrian Năstase

  • 2006, martie: Năstase este suspendat din funcţii la deja celebra şedinţă de la Hotel Confort, după ce scandalul "mătuşa Tamara" ameninţă să pulverizeze partidul. Ion Iliescu îi recomandă lui Adrian Năstase cel puţin un an perioadă de tăcere şi penitenţă. Decizia este contestată de grupul PSD din Cameră, majoritatea deputaţilor semnând o listă pentru susţinerea lui Năstase. Geoană îi cataloghează pe semnatari drept nişte "golani şi mizerabili", Năstase le mulţumeşte public, la microfonul plenului, când îşi anunţă demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

  • Urmează o perioadă în care Adrian Năstase încearcă formarea unei platforme în partid, apar informaţii despre intenţia de a pleca spre PC sau de a crea un alt partid, împreună cu câţiva parlamentari apropiaţi.

  • Năstase nu renunţă la PSD, dar, câteva luni, se retrage din prim-planul partidului.

  • 2006, septembrie: Pe fondul scandalului legat de neplata unor datorii din campania electorală a lui Adrian Năstase reapar tensiunile cu Mircea Geoană. "În BPN a fost evocată şi posibilitatea retragerii sprijinului pentru Adrian Năstase, însă am considerat că ar fi exagerat. Dar Adrian Năstase trebuie să se lămurească dacă vrea să fie în interiorul sau în exteriorul partidului", spunea, pe 18 septembrie, Geoană.

  • 2006, octombrie: Apar noi informaţii despre o presupusă platformă iniţiată de Năstase în partid, împreună cu alţi 15 parlamentari, printre care Eugen Bejinariu, Rovana Plumb, Rodica Stănoiu, Petre Daea.

  • 2006, noiembrie: Filiala PSD Sector 1 emite un avertisment-ameninţare cu excluderea pentru Adrian Năstase. Marian Vanghelie se lansează într-o serie de atacuri virulente împotriva lui Năstase: "Ne-am săturat de ironiile împuţite ale lui Năstase, pe care nu le mai ascultă nimeni, să îi numărăm ouăle, să îi numărăm băncuţele. (...) Eu nu mai am răbdarea să mai ascult demagogia proastă a lui Năstase. (...) Să nu îl lăsăm să creadă că suntem toţi tâmpiţi".

  • 2007, septembrie: Năstase propune o conducere colectivă a PSD, respinsă de majoritatea vicepreşedinţilor.

  • 2008, februarie: Geoană îi propune lui Năstase cooptarea în echipa care va formula oferta electorală a PSD. Năstase începe să participe constant la şedinţele BPN, deşi cu statut de invitat. Năstase câştigă, la sfârşitul lunii, preşedinţia Consiliului Naţional.

  • 2010, februarie: Năstase îşi anunţă candidatura la preşedinţia PSD. Anterior anunţului, Mircea Geoană afirma că Năstase reprezintă trecutul. Câteva zile mai târziu, nemulţumit de faptul că gruparea pro-Geoană impusese varianta votului pe listă a conducerii centrale, Năstase anunţă că renunţă la candidatură, în locul lui candidând Victor Ponta, care şi câştigă şefia PSD.

  • 2011, noiembrie: Ion Iliescu şi Adrian Năstase susţin că PSD nu va mai solicita revocarea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului, întrucât partidul riscă să piardă şefia Senatului. Preşedintele CN al PSD, Adrian Năstase, declară că, în condiţiile în care nu s-a acceptat ca grupul PSD din Senat să îl înlocuiască pe preşedintele acestui for legislativ, social-democraţii nu vor continua demersurile pentru revocarea din funcţie a lui Mircea Geoană.

Biografia lui Mircea Geoană

Mircea Geoană s-a născut în Bucureşti, pe 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan, a fost cadru miliar, în timp ce mama sa, Elena-Iuliana, a lucrat ca inginer la ITB. "Mircea Geoană şi-a petrecut copilăria în cartierul Cişmigiu şi anii adolescenţei în cartierul Domenii din Bucureşti şi, în timpul vacanţelor şcolare, la bunicii din Mischii şi Craiova, judeţul Dolj", se arată în biografia publicată pe pagina oficială de internet.

Mircea Geoană este căsătorit, de 24 de ani, cu Mihaela Geoană, de profesie arhitect, având împreună doi copii, Ana-Maria, de 14 ani şi Alexandru, de 16 ani.

În 1982 a intrat la Liceul Sf.Sava din Bucureşti, apoi a absolvit cursurile Facultăţii de mecanică din Politehnica Bucureşti, iar în 1987 s-a înscris la Facultatea de Drept.

În 1992 a fost bursier Ecole Nationale d'Administration Paris, şi-a luat doctoratul în economie mondială la ASE, iar în 1994 a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO.

Profesional, Geoană şi-a început activitatea ca inginer constructor în domeniul energetic, fiind în perioada Revoluţiei adjunct şef de brigadă la Energomontaj Bucureşti.

În 1990 intră în corpul diplomaţilor şi ocupă în MAE poziţia de director al Direcţiei Afaceri Europene, în 1994 este numit director general pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în 1995 este numit director pentru Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa.

Deţine, între 1993 şi 1995, funcţia de purtător de cuvânt al MAE.

În februarie 1996, la vârsta de 37 de ani, Mircea Geoană este numit ambasador extraordinar în SUA, iar în 2000 obţine rangul diplomatic de ambasador.

Cariera politică a lui Geoană se leagă de Guvernul Năstase, devenind membru al PSD în 2001.

Deţine funcţia de ministru de Externe şi din această poziţie candidează, în 2004, din partea PSD, la Primăria Generală a Capitalei, unde pierde în turul doi în faţa lui Traian Băsescu.

După alegerile prezidenţiale din 2004, câştigate de Traian Băsescu în faţa lui Adrian Năstase, Mircea Geoană este ales preşedinte al PSD la Congresul din aprilie 2005, având câştig de cauză în faţa lui Ion Iliescu.

Congresul extraordinar al PSD din decembrie 2006 îl reconfirmă ca preşedinte PSD, avându-l contracandidat pe Sorin Oprescu.

Congresul PSD din 2008 îl desemnează pe Mircea Geoană candidatul partidului la funcţia de prim-ministru, în timp ce Consiliul Naţional din mai 2009 îl desemnează candidatul partidului la funcţia de preşedinte.

La alegerile parlamentare din 2004 Geoană devine senator de Dolj şi preia funcţia de preşedinte al Comisiei de politică externă.

După alegerile parlamentare din 2008, intrarea PSD la guvernare alături de PDL îi oferă lui Geoană, senator ales în colegiul Dăbuleni, funcţia de preşedinte al Senatului.

În decembrie 2009 pierde alegerile prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu, iar în februarie 2010 pierde şi şefia PSD în faţa lui Victor Ponta.

A urmat o perioadă de conflicte prin intermediul presei între Geoană, Victor Ponta, Adrian Năstase, Ion Iliescu şi Miron Mitrea, care a culminat, în decembrie 2010, cu suspendarea lui din partid, pentru şase luni.

În acest moment, după decizia CNAIM a PSD de duminică, Geoană se confruntă tot mai clar cu posibilitatea excluderii din PSD.

(Material realizat de Florin Ciolac, florin.ciolac@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
GEOANĂ ,
PSD ,
LIDERI

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.