Video Marius Oprea, la „Marius Tucă Show”: În 1989, Securitatea avea circa 10.000 de ofiţeri şi peste 2.000 de ofiţeri sub acoperire. Unde sunt toţi aceştia?

  • Istoricul Marius Oprea a vorbit în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show” despre lista cu deţinuţii politici găsită la Cazinoul Constanţa
  • Acesta a spus că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, în pereţii Cazinoului ar exista zeci de astfel de liste
  • Oprea a mai vorbit despre condamnările politice din timpul comunismului şi despre Securitate
2773 afișări
Istoricul Marius Oprea, a vorbit la ”Marius Tucă Show” despre destinele celor 15 deţinuţi politici, ţărani stucatori, care au muncit la cazinoul din Constanţa şi ale căror nume au fost găsite pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment şi ascunsă într-o fereastră zidită a fostei săli de spectacole de la Cazinou.  


Marius Tucă: Ce faceţi în această perioadă? 

Marius Oprea: Îmi văd în continuare de treabă
 
Marius Tucă: Am avut două evenimente importante, pe timpul pandemiei. 
 
Marius Oprea: A fost un debut, lista de la Cazinoul Constanţa. Am avut informaţii că au fost puse zeci de asemenea liste în pereţii cazinoului. La cazinou au fost aduşi deţinuţi. Este o fereastră în formă de scoică, înspre mare. Mesajul a fost găsit pe o hârtie de la un sac de ciment. Au fost aduşi la asemenea munci deţinuţii cu probleme. Am gasit că unii dintre ei aveau afecţiuni vizibile, unuia îi lipsea o mână, altuia un ochi. Toţi erau ţărani, unul fusese CFR-ist, altul fusese dulgher. 
 
Marius Tucă: Selecţia se făcuse pe baza meseriei?
 
Marius Oprea: Nu cred, doar doi dintre ei erau zidari. Toţi erau până în 1,7 metri înălţime. I-am găsit pe 10 dintre ei. Constantin Joja, arhitectul, a devenit foarte cunoscut în anii 1970. Era un inovator în materie. A fost un foarte respectat teoretician. Fratele său mai mare era logicianul marxist Atanasie Joja.
 
Marius Tucă: Constantin Joja a vorbit în perioada comunistă?
 
Marius Oprea: Nu ştiu. Urmaşii săi au plecat în străintatate dupa 1989. Nu avem mărturii.

Am mai văzut un asemenea bilet, similar cu cel de la Cazinoul din Constanţa, în Balta Brăilei, în lagărul de la Salcia. Am pornit pe urmele acestor victime şi am găsit la biserică un bilet descoperit de săteni la darâmarea unui perete din lagăr.
 
La Periprava am găsit 56 de victime din cei 124 de morţi. Deţinuti de la Aiud au fost băgaţi în nişte lăzi de lemn făcute din nişte scânduri de la lăzile în care li se aducea marmelada. Alţi deţinuţi politici, de la Târgul Ocna, au fost aruncaţi în pămant doar cu hainele pe ei.
 
Marius Tucă: Ai ajuns să cauţi şi la CNSAS?
 
Marius Oprea: Este închis acolo, deocamdată. Există dosarele lor, pentru că majoritatea aveau condamnări administrative. Mai există zeci de mii de oameni care au ajuns în lagăre în baza unor decizii luate de trei ofiţeri superiori.

Despre românii din Gulag şi deţinuţii politici din România

Eu am fost în 2005 la Moscova. Până atunci nu se ştia câte dosare de cetăţeni români aveau ei în gulag. În cursul negocierilor, am căzut la o întelegere ca statul român să plăteasca 1 dolar pe nume, ca să ne dea copii după aceste dosare. Mi-au 245.000 de dolari, asta însemna ca atâţi români au avut în gulag.
 
Marius Tucă: Noi când vom restaura această parte a istoriei?
 
Marius Oprea: Am obţinut în acel moment doar dosarul bunicului ministrului Ungureanu. Atunci mi-am dat demisia din MAE.
 
Am găsit în toate arhivele că 675.874 de oameni au fost condamnaţi politic în România.

17:19 O: Slava Domnului ca in 2005 am reusit sa fac acest Institut de Investigarea a Crimelor Comunismului si am lansat astfel de cercetari foarte aplicate.
 
Marius Tucă: Câţi deţinuti politici mai avem?
 
Marius Oprea: În jur de 2.000 cu condamnări politice şi mai sunt deportaţii în Bărăgan, în jur de 30.000 şi ceva. Autorităţile au o mare nepăsare faţă de ei.
 
Nu avem o statistică a deţinuţilor de drept comun, dosarele lor au fost distruse. La frontierişti am găsit 689 de detinuţi politici în perioada 1965 - 1989.
 
De la sfârşitul anilor 70, nimeni nu s-a mai dus să toarne la Securitate de drag, ci în baza unui şantaj. Din 1975 a existat o directivă conform căreia toţi deţinuţii politici erau urmăriţi.
 
Am fost anchetat de Securitate în 1988 şi dacă nu venea Revoluţia cred că aş fi avut proces penal.
 

În 1989, Securitatea avea 10.512 angajaţi, din care 10.114 erau ofiţeri, iar 2.224 erau ofiţeri sub acoperire. Unde sunt toţi aceştia?


Şi Băsescu, şi Iohannis, au vrut să îndrepte investigaţiile doar spre o zonă benignă a cercetării istorice.

La Nepos am găsit osemintele a trei partizani împuşcaţi de Securitate. Am găsit cu mare greutate locul probabil în care erau îngropaţi. Ei au fost duşi pe dealul Crucii şi executaţi de un tânăr locotenent. 
 
I-am găsit pe cei trei si am dat telefon la Procuratură, dar au spus că nu trimit pe nimeni, pentru că cei trei figurează ca fiind deţinuţi la Penitenciarul Aiud şi morţi acolo. Ei negau că cei trei ar fi fost ucişi de Securitate.
 
Nu am un număr precis al preoţilor care au fost încarceraţi de Securitate. Sunt, în cazul preoţilor ortodocşi, în jur de 3000. Peste 10.000 de preoţi au avut de suferit din cauza regimului comunist. 
 
Am găsit nişte bucăţi distruse din jurnalele grănicerilor de pe graniţa de vest a ţării. Apar în documetele de la Berevoieşti numele unora care au încercat să treacă frontiera şi au fost daţi dispăruţi. 
 
Normal că foştii securişti nu vor să dea frâiele puterii din mână şi să transmită mai departe totul. Ei nu îşi pot apăra averile dacă vine un Parlament pe care nu îl pot controla.

 

 
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici