Marina Constantinescu, la ”Marius Tucă Show”: După discuţia cu premierul, a început o colaborare între 52 de directori de teatru pentru o strategie comună, ca să deschidem teatrele

  • M. Constantinescu: În Anglia, arta se întinde pe 200 de hectare, există 39 de teatre într-o singură zonă, care au adus 800 de milioane de lire sterline la bugetul britanic, numai din încasare de bilete. În Anglia merg la teatru de două ori mai mulţi spectatori decât în Premier League
  • M. Constantinescu: După discuţia cu premierul Orban, a început o colaborare între 52 de directori de teatru pentru a se lucra la o strategie comună, în vederea deschiderii teatrelor. Se reiau nişte repetiţii, nişte spectacole în aer liber
  • M. Constantinescu: Noi nu suntem pregătiţi niciodată. Noi ne mirăm că ninge mult iarna, deşi trăim într-o ţară cu patru anotimpuri. Nu suntem pregătiţi de zeci de ani. Nu avem un system de valori. Pleacă un guvern, vine altul şi ce s-a făcut într-o guvernare, dispare în următoarea
338 afişări
Imaginea articolului Marina Constantinescu, la ”Marius Tucă Show”: După discuţia cu premierul, a început o colaborare între 52 de directori de teatru pentru o strategie comună, ca să deschidem teatrele

Marina Constantinescu, la ”Marius Tucă Show”: După discuţia cu premierul, a început o colaborare între 52 de directori de teatru pentru o strategie comună, ca să deschidem teatrele

Criticul de teatru Marina Constantinescu a discutat, marţi seara, cu Marius Tucă despre situaţia culturii, în special a teatrelor, în România, despre faptul că ţara noastră a "bâjbâit politic" de 30 de ani şi nu pandemia e de vină pentru ce trăim azi cu toţii.
 
Marina Constantinescu a mărturisit că 52 de directori de teatru s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban pentru a pune la punct o strategie comună pentru deschiderea teatrelor, strategie care presupune să se reia nişte repetiţii, nişte spectacole în aer liber. Criticul de teatru consideră că în această perioadă de pandemie s-ar putea încerca realizarea spectacolelor cu număr nu prea mare de actori, astfel ca să nu fie nimeni pus în pericol.
 
O altă temă de discuţie dintre cei doi a fost comparaţia cu alte ţări din Europa, Ca Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, care au ridicat cortina spectacolelor, chiar dacă au fost afectate de pandemie mult mai mult decât am fost noi.
 
Marina Constantinescu consideră că oamenii s-au îndepartat de ce înseamnă, din punctul ei de vedere, cultura. La noi, există o confuzie atunci când se vorbeşte despre cultură, Există oameni de cultură şi instituţii de cultură, care ar trebui să se ocupe de finanţarea şi ajutorul artiştilor, să le poarte de grijă, nu să facă actul de cultură. Actul de cultură îl fac oamenii de cultură. "Această perioadă dură traversată a afectat în mod dureros şi aproape paralizant zona oamenilor de cultură, cu expunere la scenă mai ales: teatru, operă, balet, dans, film, artele spectacolului, care, în primul rând, se produc pe scenă. Prin urmare, artiştii trebuie protejaţi.
 
Emisiunea a început cu o trimitere în urmă cu 30 de ani a invitatei, în iunie 1990, când a luat cheia de la o femeie de serviciu, în schimbul unui pachet de Kent, pentru a deschide balconul Facultăţii de Geografie ca o mână de studenţi să le vorbească protestatarilor din Piaţa Universităţii.
 
M. Tucă: Buna seara. Invitata mea e doamna Marina Constantinescu, critic de teatru. Ne-am stabilit cateva teme, desi nu cred ca le discutam. Mai intai discutam putin despre Marian Munteanu si Piata Universitatii. Am inteles ca tu ai luat cheia ca sa deschizi balconul (n.r.Facultăţii de Geografie, pentru a vorbi oamenilor adunaţi în Piaţa Universităţii). Cum ai facut?
 
M. Constantinescu: Brusc m-ati adus cu 30 de ani in urma. Noi am avut un consemn, ani de zile nu am vorbit despre aceasta poveste, care ne-a marcat pe fiecare dintre noi. In ziua aceea am vrut sa strangem Piata efectiv, si cineva a spus ca un punct bun ar fi balconul de la Geologie. Accesul catre balcon trecea printr-o camera cu pietre de mina, si pe scurt, pe vremea aceea fumam Kent, aveam un pachet nedesfacut, si femeia de serviciu de la Geologie a primit de la noi pachetul de Kent ca sa devina un loc de vindecare a mintii si a sufletului, pentru ca noi, in Piata Universitatii, am pledat pentru Punctul 8 de la Timisoara. Daca ne-am fi concentrat asupra lui, traseul din ultimii 30 de ani ar fi fost altul.
 
M. Tucă: Deci ai luat cheia si ai deschis balconul?
 
M. Constantinescu: Da. Doi colegi au plecat cu o rabla de masina, masina mea, pentru ca acolo erau niste boxe.
 
M. Tucă: Erai colega cu Marian Munteanu?
 
M. Constantinescu: Da, era mai mare ca mine. Eram atrasi de cercetare, de folclor, si cumva mentorul nostru era Petre Tutea, si profesorul nostru care ne-a initiat in multe lucruri de cultura profunda a fost Marcel Petrisor.
 
M. Constantinescu: Am emotii pentru ca nu te-am vazut de mult.
 
M. Tucă: Da, chiar daca am vorbit intre timp.
 
M. Constantinescu: Nu am mai fost intr-un studoiu de mult. Seamană cu studioul meu al Nocturnelor. Imi amintesc intalnirea noastra de la Nocturne.
 
M. Tucă: Da, era o emisiune speciala. A mea nu e atat de speciala, poate facem una ca aceea. Daca vrei putem schimba ideea si formatul, si pana la teatru sa te intreb ce se intampla in cultura romana. Mai ai contract cu TVR pentru Nocturne? E o intrebare grea, stiu.
 
M. Constantinescu: Eu astept ca televiziunea sa reaprobe emisiunea. Nu a mai fost in grila de o vreme.
 
M. Tucă: De cand? Ca nu a fost scoasa din grila saptamana trecuta. Te-a cautat careva intre timp in acest sens?
 
M. Constantinescu: Am înteles ca exista dorinta, dar nu s-a hotarat nimic. 
 
M. Tucă: Pai nu, ca ne-am intors iar cu 30 de ani in urma cand "se hotara".
 
M. Constantinescu: Da, acum exista alta limba de lemn, dar tot rigida si inexpresiva.
 
M. Tucă: Am vorbit ce se intampla pe vremea pandemiei cu cultura, desi termenul a fost denaturat de cei care ar trebui sa se ocupe de ea. De ce in toata aceasta perioada cultura aproape ca nu a existat? Ea a fost Cenusereasa. La edituri, de exemplu, nu s-a gandit nimeni.
 
M. Constantinescu: Nu sunt analist politic. Guvernul e liberal, iar profesiunile noastre, ale artistilor, sunt tot liberale. Oamenii s-au indepartat de la ce inseamna, din punctul meu de vedere, cultura. Exista la noi o confuzie. Se vorbeste despre cultura, dar nu intotdeauna proprietatea termenilor se respecta. Exista oameni de cultura si institutii de cultura, care ar trebui sa se ocupe de finantarea si ajutorul artistilor, sa le poarte de grija, nu sa faca actul de cultura. Actul de cultura il fac oamenii de cultura. Aceasta perioada dura traversata a afectat in mod dureros si aproape paralizant aceasta zona a oamenilor de cultura, cu expunere la scena mai ales: teatru, opera, balet, dans, film, artele spectacolului, care in primul rand se produc pe scena. Prin urmare artistii trebuie protejati.
 
M. Tucă: La un moment dat, se vorbea de protejarea spectatorilor.
 
M. Constantinescu: Da, e normal, dar e la fel de important sa ai grija si de artisti.
 
 
M. Tucă: Cum ziceai, cultura inseamna oameni, nu institutii de cultura. 
 
M. Constantinescu: Da, se foloseste notiunea de "sa dam". In Anglia arta se intinde pe 200 de hectare, exista 39 de teatre intr-o singura zona, care au adus 800 de milioane de lire sterline numai din incasare de bilete la bugetul britanic. In Anglia merg la teatru de doua ori mai multi spectatori decat in Premier League. Este putin socant, iar noi, cat am iubi de mult teatrul, stim de fapt cati oameni merg la teatru si cati oameni citesc. Este de-a dreptul dramatic. Acest derapaj ne-a costat in ultimii 30 de ani si ne va costa in continuare.
 
M.Tucă: E clar ca cei care conduc institutiile de stat de cultura sunt analfabeti functionali. Nu cred ca e cazul sa mentionez ministrul culturii.
 
M. Constantinescu: Daca ne gandim, la cautarea libertatii interioare, erau in clasa politica in care abia se formau personalitati. 
 
M. Constantinescu: Ministrul culturii a fost Andrei Plesu. Noi urmaream discursuri ale unor oameni precum Ratiu, Campeanu. Daca acum cineva citeste discursurile politice de atunci, aproape ca este o alta lume. Interventiile din parlament, unde erau Paleogogu, Manolescu, Doinas.
 
M. Tucă: Si ce e de facut?
 
M. Constantinescu: Nu stiu, eu nu am ales calea politica. Cred ca trebuie sa fie o reala comunicare, nu o bifarea de actiuni. Cred ca trebuie sa ne asezam la o masa la care noi sa vorbim din experienta noastra, de exemplu din teatru, si dansii sa gaseasca solutiile, ca poate gresim, si stiu ca e o mare raspundere. Asta nu se poate face in haos si nesiguranta. 
 
M. Tucă: În Franţa s-au deschis teatrele. In Anglia se redeschid teatrele pe 3 iulie.
 
M. Constantinescu: Da, în Anglia. Old Vic Theatre a anunţat că încep repetiţiile. Este clar că Opera va avea în continuare de suferit şi Peter Gelb a avut demnitatea şi anvergura.personalităţii lui şi să iasă în foaerul Metropolitan Opera şi să facă acest anunţ de o asumare cruntă, să spună foarte clar că până la 31 decembrie 2020 nu putem incepe stagiunea, pentru că nu putem ciopârţi spectacolele, un spectacol de opera are cea mai mare complexitate: orchestra, soliştii, cântăreţii, dassatorii, balerinii. Imediat după acest anunţ a venit cel de la Opera Garnier, un anunt similar.
 
M. Tucă: Sa ne intoarcem putin in Romania. De la 1 februarie fac emisiuni despre pandemie. Cum e posibil ca pana acum sa nu se faca nimic si sa nu se deschida teatrele?
 
M. Constantinescu: Inca se lasa impresia ca noi suntem tolerati, ca si cum ne-ar face o favoare, in loc de initiative in care sa ne intrebe ce s-ar putea face. Exista posibilitatea reluarii repetitiilor cu masca.
 
M. Tucă: De ce e Romania ultima tara in care se deschid teatrele?
 
M. Constantinescu: Nu stiu, dar nu pandemia e de vina. 
 
M. Tucă: Pana acum o saptamana s-a vorbit de deschiderea bisericilor, dar nu si a teatrelor. Mai mult mai vorbit noi doi despre deschiderea teatrelor decat au vorbit directorii si actorii. De ce?
 
M: Poate ca actorii si-au aratat intr-un fel ratacirea, pentru ca actorul are nevoie de o directie. Majoritatea spectacolelor, marea majoritate difuzate online sunt jalnice din punct de vedere tehnic.
 
M. Tucă: Tehnic si artistic? Adica vorbesc de filmare.
 
M. Constantinescu: Un spectacol se filmeaza cu minimum 3 camere. In arhiva teatrelor nu exista filmari profesioniste. Cand s-a acceptat filmarea la Bulandra, Ciulei a supravegheat detaliile, a stat si la montaj. De regula s-a invocat bugetul, in general. Cand m-am ocupat de Festivalul Naţional de Teatru, de exemplu, am realizat ca nu ai cum fizic sa accepti toate propunerile. Ca sa impac pe toata lumea, unele spectacole le-am vazut pe caseta. Groaznic, in defavoarea totala a spectacolului. Trebuie sa ai intuitie ca sa stii exact unde sa filmezi. Am petrecut sute de seri in sali de teatru. Le-am spus ca exista tehnica, nu mai exista camere greoaie, si ca fimlarile trebuie arhivate.
 
M. Constantinescu: Toate acestea vor avea valoare istorica. Teatrul este extrem de efemer. Maine va fi totul altfel decat azi, alte filmari, alte trairi.
 
M. Tucă: As fi vrut sa vad si eu actori luandu-se de gat cu ministrul Culturii, cu prim-ministrul.
 
M. Constantinescu: Trebuie reguli foarte strice. Eu nu sunt guvern, nu pot sa spun de ce.
 
M. Tucă: Cunosti bine aceasta lume.
 
 
M. Constantinescu Dupa discutia cu premierul Orban, a inceput o colaborare intre 52 de directori de teatru pentru a se lucra la o strategie comuna in vederea deschiderii teatrelor. Se reiau niste repetitii, niste spectacole in aer liber. Eu m-am gandit ca aceasta perioadă de pandemie, nu ştim cât va dura, această perioadă ar trebui să fie o paranteză, pentru că noi, cei care facem teatru, nu avem nevoie să îşi bată joc de misterul şi de codul care înseamnă un spectacol de teatru. Am putea încerca să facem spectacole cu un numar nu prea mare de actori, astfel să nu fie nimeni pus în pericol.
 
De exemplu, în perioada de pandemie, Patrick Stewart si-a propus ca timp de 30 de zile să spună zilnic un sonet de Shakespeare. Itzhak Perlman punea pastile de 5 minute. 
 
M. Constantinescu: Eu as zice ca ar fi bine sa reinventam teatrul sarac, fara un prea mare de decor, si sa cautam formule de genul, mai ales pentru spectacole de aer liber. 
 
M. Tucă: Ei au spus ca se redeschid teatrele.
 
M. Constantinescu: Pentru a se redeschide e nevoie sa se repete. Au avut loc concerte de muzica clasica fara public in sala. 
 
M. Tucă: In Italia si Franta s-au deschis teatrele.
 
M. Constantinescu: Pai daca nu exista o preocupare clara pentru o strategie ferma...
 
M. Tucă: Mi se pare inadmisibil ca acesti analfabeti functionali sa nu faca aceste reguli. Suntem in pandemie de circa patru luni, dar noi nu avem norme si reguli.
 
M. Constantinescu: Sunt date niste norme.
 
M. Tucă: Eu vorbesc pentru jocul inauntru.
 
M. Constantinescu: Au spus ca nu se poate face o prognoza epidemiologica pe mai mult de doua saptamani.
 
M. Tucă: Marea Britanie, Franta, tari cu sute de mii de cazuri si zeci de mii de morti, au deschis teatrele.
 
M. Constantinescu: Depinde foarte mult cat esti de pregatit.
 
M. Tucă: Pai nu suntem absolut deloc. 
 
 
M. Constantinescu: Niciodata. Noi ne miram ca ninge mult iarna, desi traim intr-o tara cu patru anotimpuri. Nu suntem pregatiti de zeci de ani.
 
M. Tucă: Da, in situatia asta e greu sa avem raspunsuri si solutii.
 
M. Constantinescu: Nu avem un sistem de valori. Pleaca un guvern, vine altul. Ce s-a facut intr-o guvernare dispare in urmatoarea. Un colegiu din Anglia avea ca motto "Never unprepared". E un principiu de viata bun. Ca actor trebuie sa iti pregatesti, vocea, mintea, jocul. 
 
M. Tucă: Uneori ma agaseaza rigoarea ta, dar stiu ca e bine asa. 
 
M. Constantinescu: Exista o inertie nu doar a mentalului si fizicului, e o rutina. Faci ce trebuie facut ca sa fii tot timpul pregatit. 
 
M. Tucă: Oglinda invatamantului romanesc e Anisie, ministrul educatiei. 
 
M. Constantinescu: Am inteles ca doamna ministru este profesor de limba romana la un prestigios liceu din Bucuresti, Tudor Vianu. Ma rog, a fost. Tonul acestei doamne in fiecare aparitie imi dadea fiori, ma aducea cu multi ani inainte, ma simteam in banca, pusa la punct.
 
M. Tucă: Cu genunchii pe coji de nuca.
 
M. Constantinescu: Am avut un profesor foarte exigent la facultatea, care spunea ca stiti de 10,50 sau nu treceti. 
 
M. Tucă: Statul imi spune ce sa fac vesnic. Iar ministra in cauza are un ton de ţaţă din piaţă.
 
M. Constantinescu: Am vazut genul acesta de profesoara. Nu se poate sa vorbesti asa cu tineri de 18 ani, coplesiti de importanta unui examen cum e bacalaureatul. Am vazut o alta profesoara, Dana Papadima, care vorbea frumos cu elevii. Intrebare ieri la stiri: Ce ai vrea sa iti pice la Bac? Zicea Ion. Pai Ion era si acum 13 ani. Ei invata comentariul pe dinafara, nu citesc romanul. Alt tanar completeaza: de fapt eu as vrea sa pice proza. Reporterul zice: da' poezie? Si ei raspund: Nuuuuu. De ce? Pentru ca putini au sansa sa aiba niste profesori la zi, ca sa zic asa, care sa le spuna ca exista critici foarte buni, care sa ii introduca in poezia lui Ion Barbu, Nichita Stanescu, sa ii invete cum sa citeasca o poezie. Profesorii sunt afectati de inadecvare. 
 
M. Tucă: Discursul acelei ţaţe, care certa copiii, ii alinia, este discursul public al autoritatilor romane, dintotdeauna si mai ales din data de 15 martie. Suntem certati in fiecare zi. Vorbim si despre ton, despre arţagul acesta. 
 
M. Constantinescu: Eu consider ca orice functionar este acolo pentru om.
 
M. Tucă: Pai ei vorbesc despre institutii, nu despre oameni. Dupa 30 de ani de libertatea a presei, ea e in disolutie totala, iar aceasta meserie este pe cale de disparitie. 
 
M. Constantinescu: Problema e in noi. Liviu Ciulei a fost un lider, nu doar un director de teatru. Maria Filotti a fost un lider. Acesti oameni depuneau toate eforturile posibile pentru echipa lor. Horia Lovinescu gandea repertoriul pe un an doi, nu doar pentru o stagiune. 
 
M. Tucă: Mi s-a povestit despre Stefan Iordache, cum pleca de acasa cu ore inainte, ca se izola, ca slabea kilograme in timpul unui spectacol.
 
M. Constantinescu: Da, asta fac artistii.
 
M. Tucă: Eu sunt dezamagit pentru ca am vazut artisti din Romania nu au protestat deloc.
 
M. Constantinescu: Ca artist, astepti si grija celor care sunt platiti sa aiba grija de tine. Nu a existat comunicare, nu mai stim sa vorbim omeneste despre ceva. 
 
M. Tucă: Desprea teatre nu au vorbit deloc. Si se vorbea la un moment dat. Se faceau strategii. 
 
M. Constantinescu: De ce, de pildă, farmaciile au functionat normal? Cred ca si librariile putea functiona la fel, cu un singur om inauntru, de exemplu. 
 
M. Tucă: Discutia noastra arata dezastrul din Romania din secolul al XXI-lea. Pandemia doar a ridicat in mod brutal cortina. Nu e nici macar dezordine; dezordinea e in noi. Ne trebuie diversitate, dezbateri, polemici. 
 
M. Constantinescu:  In Japonia. Murakami a fost invitat saptamanal la radio. Este meloman, le-a citit oamenilor. Cunoasterea e cel mai important lucru, si e doar al omului. Marii artisti sunt spirite care vor sa cunoasca lucruri din toate domeniile. Sunt prieteni cu doctori, care au trait o trauma in perioada asta. Trebuie sa traim prezentul, dar sa fim pregatiti ca poate maine vom reveni. Nu vom reveni maine la ce-a fost, dar vom reveni. Si-au revenit oamenii si dupa razboaie, unde orase intregi au fost sterse de pe fata pamantului. 
 
M. Constantinescu: Noi facem ce cere publicul. 
 
M. Tucă: Ce face Luca (n.r. fiul Marinei Constantinescu)?
 
M. Constantinescu: De 4 ani traieste singur. Sunt tineri foarte ancorati in lumea in care traiesc si care au respectat regulile in mod exemplar. Noi, la varsta lor, aproape ne angajam, aproape ne maturizam. Trebuie sa se adapteze din mers. Ar trebui sa incepem cu elogiul si cu cunoasterea limbii romane.
 
M. Tucă: De ce ai renuntat la Festivalul National de Teatru?
 
M. Constantinescu: A fost o decizie personala. Am avut 3 mandate, 10 ani.
 
Teatrele mari si operele au deschis cutia magica. Au facut ore de vizitare in depozitul de couture de la Paris. O sa ne trezim si noi si o sa facem. Pentru ca un artist care nu face nimic, moare.
 
M. Constantinescu: Daca toti am fi atat de normali acolo unde muncim... Duc dorul normalului din tara mea. Sa fim mai atenti unii la ceilalti.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici