Toată această schimbare de atitudine, până mai ieri justiția era copilul răzgâiat al sistemului, acum a devenit, cum să zic, ce? I-a aruncat undeva la periferia societății, magistrații sunt niște bandiți, nu mai sunt, nu știu, eroi de până acum. Este limpede că este o campanie de manipulare.
Vârful de lance al acestei campanii este președintele României, Nicușor Dan. Miercuri, 30 iulie, la conferință sa de presă, a justificat faptul că de când a ajuns, deci de două luni, el, deși avea cererile de pensionare ale unor magistrați trimise de CSM, el nu le semnase. Nu le semnase pentru că îl știm de la primărie, nu semnează nimic.
Ca să le semneze, el trebuia să le găsească, dar cred că nu-și dă seama dacă sunt în cutia de pantofi a tovarășei de viață sau sunt în, cum să spun, în chiloții lui. El nu știe niciodată. Dacă ați observat, când este întrebat de ceva, el nu știe.
Face mari eforturi. Totuși, încă e relativ în putere, ar trebui să aibă o memorie mai bună. Limpede că el nu le-a semnat.
Pe 1 iulie, președinta CSM, în numele magistraților, i-a dat un semnal, au tras alarma. Domnul președinte nu semnează, nu ne putem pensiona. Cei care vor să pensioneze au cerut, au dreptul.
Și domnul Nicușor Dan a venit miercuri și a explicat că cele 74 de cereri de pensionare sau de adrese trimise de CSM sunt o plină de greșeli, e o debandadă la CSM, sugerând că nu le-a semnat timp de două luni, nu că nu le-a găsit unde le-a pus. Nu știu, poate că era pe post de hârtie ingenică. El nu știe niciodată unde pune ceva. Da?
De aia se poartă mereu cheile sau cartea aia de la primărie, că el nu-și mai dă seama că e președinte, crede că e în continuare primar. Mă rog, e un caz. Un caz Shakespearean, ca să nu zic altă.
Și a sugerat că nu le-a semnat decretele, deoarece el nu semnează ca primarul și le-a cercetat. Zici bă, zici noi. Înseamnă că au venit ăia de la… Nu știu, bănesc că are consilieri și domnul președinte, vedeți că sunt pline de greșeli și nu le putem semna.
Nu știu, vă duceți la un ghiseu și aveți o cerere și nu știu, ați greșit în loc de… Acolo nu ați semnat unde e locul dumneavoastră petiționarul, ci unde a trebuit să semneze celălalt, cel care a primit-o. Și atunci aia vă spune doamna, domnul. Domle, luați un nou formular, faceți din nou și corectați greșeala.
Eu nu pot să o primesc așa. Așa a zis, așa a sugerat el. Și deodată, vineri, le semnează pe toate.
Sigur că s-a pus o întrebare de bun simț, mă, de ce le-a ținut aproape trei luni? S-a presupus că în momentul în care i s-au dat, i s-au arătat că sunt pline de greșeli, le-a retrimis la CSM. Bă, refațeți-le și apoi le semnez, că eu nu semnez ca primarul, da? Dar miercuri el spunea că încă sunt greșite. Păi și până vineri cum? Le-a trimis la CSM? Nu.
Ci din câte a spus doamna Elena Costache, președinta CSM, nici nu era, nici nu e printre prerogativele domniei sale să verifice corectitudinea acelor cereri, da? Dar a fost folosit aceasta ca o nouă expresie a campaniei de diabolizare a justiției. Și atunci ne punem întrebarea, mă, de ce urăște Nicușor Dan Justiția? Păi el a fost procesoman, este, da? Și a păstrat, după vremea când era primar și avea în fiecare zi câte 10 procese, ranchiună față de justiție. Sigur, și noi avem, și eu am foarte multe nemulțumiri față de sentințele pe care le-am primit, dar, cum să spun, eu nu sunt președintele României.
Nici măcar nu mi-a permis să-i critic, da? El însă, ajungând președintele României, a zis, băi, gata, ia să mă răzbun eu. Păi situația asta este, da? Mă rog, sigur că răzbunarea e arma prostului, dar nu contează. Răzbunarea e arma președintelui în România.
De-aia urăște el sistemul de justiție și este vârful de lance al campaniei de terfelizare a imaginii justiției.