Analist STRATFOR: Relaţiile româno-ruse ar „suferi” din pricina scutului, Serbia ar fi în câştig

„Relaţia dintre Rusia şi România ar putea suferi din cauza acestei afaceri. Spre exemplu, ambasadorul Rusiei în ţara vecină, Serbia, a sugerat că orice încercare a Belgradului de a se apropia mai mult de NATO ar forţa Rusia să răspundă şi o astfel de mişcare ar duce la deteriorarea relaţiilor dintre cele doua state. Astfel, putem presupune că un raţionament asemenator ar putea fi valabil şi pentru România, în special dacă ţinem cont de «bunăvoinţă» Bucureştiului de a ţine piept Rusiei în trecut, în cazul Moldovei”, a comentat, pentru MEDIAFAX, analistul senior de la STRATFOR.

Papici a plusat: „Rusia ar putea foarte bine să răspundă provocării prin construirea propriei flote în Marea Neagra şi prin reconsolidarea Crimeii„.

El crede şi că „Rusia ar putea începe să îşi îmbunătaţească relaţia cu Serbia, în special în vederea construirii gazoductului South Stream şi să aducă bani în ţară, pentru a contrabalansa decizia României de a-şi fortifica relaţiile cu Vestul”.

Donald Trump anunță construirea scutului antirachetă „Golden Dome”. La ce sumă se ridică investiția

Din punctul de vedere al avantajelor şi al dezvantajelor presupuse de amplasarea elementelor din scutul antirachetă pe teritoriul României, acestea ar trebui abordate interdependent, a spus un alt analist al STRATFOR, Nathan Hughes.

„Per total, acesta este o arhitectura mai flexibilă şi adaptabilă decât sistemul care a fost folosit pentru Polonia. Orice componentă care ar «intra» în România ar fi legată şi ar face parte dintr-un sistem mai amplu, mai mare, cu radare multiple amplasate pe mare şi răspândite pe teritoriul mai multor state, dar şi interceptoare staţionate pe mare şi amplasate în mai multe ţări”, a comentat, pentru MEDIAFAX, analistul militar Nathan Hughes.

Nicio ţară „nu este considerată a fi esenţială, din punct de vedere geografic. Dar, cu cât există mai multe ţări în regiune care participă în sistem , se poate aduna şi folosi mai mult echipament, iar sistemul poate deveni mai complex”, a mai spus Hughes.

Analistul militar a mai remarcat că o participare mai activă a României la scutul anti-rachetă ar putea întări legăturile militare cu Statele Unite, dar, în acelaşi timp ar putea să şi „stârnească mânia Moscovei”.

CSAT a aprobat, marţi, ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, preşedintele Băsescu menţionând că baza ramâne sub comandă românească.