ANALIZĂ: Comisia de revizuire a Constituţiei îşi reia activitatea, la un an după respingerea legii la Curtea Constituţională - Mediafax

ANALIZĂ: Comisia de revizuire a Constituţiei îşi reia activitatea, la un an după respingerea legii la Curtea Constituţională

Comisia de revizuire a Constituţiei îşi reia, luni, activitatea, la mai bine de un an după ce Curtea Constituţională a respins proiectul de revizuire adoptat de Parlament, în prima şedinţă de lucru urmând a se stabili conducerea acestei comisii şi programul de lucru pentru perioada următoare.

739 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Comisia de revizuire a Constituţiei îşi reia activitatea, la un an după respingerea legii la Curtea Constituţională

ANALIZĂ: Comisia de revizuire a Constituţiei îşi reia activitatea, la un an după respingerea legii la Curtea Constituţională (Imagine: Liviu Adăscăliţei/Mediafax Foto)

Parlamentul a anunţat convocarea, pentru luni, a comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, care va avea loc la orele 12.30, la Senat. În cadrul primei şedinţe se vor discuta, potrivit anunţului Parlamentului, unele probleme organizatorice şi se va stabili un calendar al dezbaterilor.

Astfel, este de aşteptat ca luni să se stabilească cine va conduce comisia de revizuire, după retragerea din funcţie a fostului preşedinte al comisiei, Crin Antonescu.

Senatul şi Camera Deputaţilor au aprobat, săptămâna trecută, modificarea componenţei comisiei pentru revizuirea Constituţiei, stabilind că senatorul PNL Puiu Hasotti îl va înlocui pe Crin Antonescu, iar deputatul PNL Eugen Nicolaescu va fi în locul liderului PNL Alina Gorghiu.

Altă modificare aprobată de plenul Parlamentului este numirea în comisie a deputatului PNL Ioan Cupşa în locul lui Petre Roman, care şi-a pierdut mandatul fiind găsit incompatibil de ANI.

De asemenea, senatorul PNL Cătălin Boboc va fi în locul lui Tudor Chiuariu, care a demisionat din PNL, iar deputatul liberal Gabriel Andronache îl va înlocui pe George Scutaru, care a demisionat din Parlament pentru a ocupa funcţia de consilier prezidenţial.

Din comisia de revizuire a Constituţiei mai fac parte Ion Chelaru (PSD), Bogdan Ciucă (PC), Daniel Fenechiu, Mate Andras Levente (UDMR), Valeria Schelean (PNL), Florin Iordache (PSD)Varujan Pambuccian (minorităţi), Ovidiu Donţu (PSD), Cristian Dumitrescu (PSD), Gheroghe Emacu (PSD), Daniel Florea (PSD), Dan Motreanu (PNL), Ciprian Nica (PSD), Ioan Oltean (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (PLR), Alin Tişe (PNL), Haralambie Vochiţoiu (PSD).

Crin Antonescu, care a ocupat funcţia de preşedinte al comisiei, a anunţat, luna trecută, că se retrage din această comisie iar preşedintele PSD Victor Ponta a anunţat că îl sprijină pe Ion Chelaru pentru a ocupa funcţia de preşedinte al comisiei de revizuire a Constituţiei.

Comisia de revizuire a Constituţiei a dat, în 19 iunie 2013, votul final asupra proiectului de revizuire a Legii fundamentale, acesta fiind adoptat cu 17 voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii PDL şi PPDD nefiind prezenţi la şedinţă, după ce anunţaseră că se retrag de la lucrările acesteia, în semn de protest.

Dezbaterea proiectului în comisie a durat mai puţin de trei săptămâni.

După adoptarea în comisie, PDL a atacat la Curtea Constituţională forma finală a proiectuluide revizuire a Constituţiei.

În luna februarie, Curtea Constituţională a analizat textul proiectului de revizuire a Constituţiei, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declarând după şedinţă, că judecătorii CC au analizat propunerea de revizuire a Constituţiei până la articolul 102, şi că sunt în jur de 10 articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul 152 din legea fundamentală.

"Până aici (la articolul 102 - n.r.) au fost articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale", spunea Zegrean.

Pe 16 februarie, Curtea Constituţională respinge proiectul, constatând că o serie de propuneri esenţiale formulate de iniţiatori nu pot fi promovate întrucât încalcă limitele în care poate fi modificată legea fundamentală, între care mecanismul de desemnare a premierului. Astfel, CCR a constat, cu unanimitate de voturi, că propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei încalcă limitele revizuirii în cazul a 26 de articole.

Judecătorii CC au considerat că noul mecanism propus pentru desemnarea premierului de către preşedinte depăşeşte cadrul constituţional, deoarece aduce o rigidizare a modului în care un Guvern poate fi învestit.

De asemenea, Curtea a constatat că încalcă posibilităţile de revizuire a Constituţiei prevederea conform căreia "Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern", care înlocuieşte actuala reglementare care precizează că mandatul Guvernului încetează la momentul noilor alegeri parlamentare.

Curtea Constituţională a mai precizat că se situează în afara limitelor revizuirii prevederea conform căreia calitatea unui deputat sau senator încetează "la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid sau într-o altă formaţiune politică".

De asemenea, judecătorii consideră că nu poate fi eliminată din legea fundamentală menţiunea conform căreia parlamentarii sunt judecaţi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Judecătorii constitiţionali au apreciat că se situează în afara limitelor revizuirii sintagma "cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi", deoarece "are drept revers negarea/ excluderea conceptului enunţat şi în privinţa cetăţenilor străini şi apatrizilor". "Or, acest principiu vizează o trăsătură distinctivă şi intrinsecă omului, a condiţiei umane, şi nu a cetăţeanului", explică judecătorii CC.

Curtea Constituţională a respins şi condiţia pusă în proiectul de revizuire ca la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor şi pentru funcţia de Preşedinte al României să poată participa "numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor". Judecătorii consideră că această constrângere duce la suprimarea dreptului fundamental de a alege şi de a fi ales.

O altă prevedere considerată neconstituţională este cea potrivit căreia "este interzisă folosirea unor probe obţinute în mod ilegal, cu excepţia cazului când acestea sunt în favoarea celui acuzat", judecătorii considerând că introducerea conceptului de probe obţinute ilegal încalcă actualele principii constituţionale.

Judecătorii CC au mai considerat că nu este admisibilă precizarea că "minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă".

De asemenea, CC a respins modul în care a fost definită autonomia universitară garantată în propunerea de revizuire, deoarece "definiţia dată autonomiei universitare este improprie şi dă, astfel, naştere unei independenţe absolute a instituţiilor de învăţământ superior atât în gestionarea patrimoniului lor, cât şi în desemnarea structurilor şi funcţiilor de conducere, ceea ce duce la suprimarea unei garanţii a dreptului la învăţătură, conferit de autonomia universitară".

Preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu declara, la B1Tv, după decizia Curţii Constituţionale, că la cât de neprofesioniste sunt, textele de revizuire a Constituţiei ar fi putut fi scrise şi de "nişte băieţi care stau în Piaţa Chibrit şi fac trafic de etnobotanice".

Băsescu arăta că nu sunt doar 26 de articole din proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei care încalcă limitele revizuirii, ci sunt şi 85 de recomandări făcute de Curte, prin vot majoritar sau unanim, în condiţiile în care parlamentarii au propus spre revizuire 128 de articole.

Potrivit lui Băsescu, 29 de articole trebuie reformulate, nefiind în limbaj constituţional, iar alte 15 trebuie eliminate, din diferite motive, pentru că contravin logicii constituţionale.

Întrebat cum comentează decizia Curţii Constituţionale pe textul de revizuire, Traian Băsescu a comentat: "Lipsă de profesionalism. (..) Adică la fel de bine puteau să le scrie şi nişte băieţi care stau în Piaţa Chibrit şi fac trafic de etnobotanice" şi a arătat că au fost "neprofesionişti" în Comisia de revizuire.

"Este neprofesionalism şi asta arată de ce avem în Parlament acţiuni de multe ori împotriva legii. Pentru că cei din Parlament nu catadicsesc să cunoască bine Constituţia ţării şi legile.Putem scrie de pe acum pe această tentativă de revizuire «Eşec»", a spus, atunci, preşedintele Traian Băsescu.

La rândul său, premierul Victor Ponta declara, în septembrie 2014, că 99% din ce a făcut comisia de revizuire a Constituţiei sub conducerea lui Crin Antonescu este un lucru foarte bun şi speră ca în 2015 să poată fi adoptate modificările la Constituţie, beneficiind şi de scăderea pragului de referendum la 30%.

Potrivit lui Ponta, Constituţia actuală conţine în ea germenul conflictului în privinţa puterii executive şi trebuie revizuită, pentru că nu stabileşte clar atribuţiile preşedintelui, respectiv premierului, conflict ce putea fi evitat, dar a fost sporit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

"Acest germene putea fi oprit, categoric situaţia putea fi înlăturată, chiar, pe cale pretoriană, prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În ultimii ani, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a mers tocmai în sensul în care a adăugat la Constituţie şi a sporit conflictul între cei doi reprezentanţi ai Executivului, motiv pentru care, din punctul de vedere al Executivului, cred că esenţială este totuşi o revizuire a Constituţiei. Doar interpretarea cu bună credinţă de către actori, preşedinte şi prim-ministru cred că este o aspriraţie un pic prea naivă", a mai spus Ponta.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, imediat după câştigarea mandatului, în decembrie 2014 că actuala Constituţie ”a trecut deja textul timpului”, dar conţine şi ”modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există şi texte care au permis interpretări forţate, dincolo de spiritul actului fundamental”.

Iohannis transmitea, de Ziua Constituţiei, că ”procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti”.

Ulterior, în ianuarie 2015, şeful statului afirma, la Realitatea TV, că revizuirea Constituţiei este un demers obligatoriu, precizând că, deşi are un parcurs complicat, care presupune consensul politic în Parlament şi apoi referendumul naţional, trebuie făcut.

”Este chiar obligatoriu, fiindcă anumite lucruri care de facto există, nu sunt prinse în Constituţie, şi din acest punct de vedere, Constituţia trebuie revizuită. Dar, cu această ocazie, dacă toate partidele se înţeleg, ea poate fi chiar modernizată”, spunea atunci preşedintele Iohannis, întrebat dacă revizuirea Constituţiei este un demers care ar trebui făcut.

”Merită reluată discuţia pe revizuirea Constituţiei, şi dacă există înţelegere între actorii politici, cu siguranţă, rezultatul poate să fie o Constituţie mai bună. Simplu nu este”, a mai menţionat Iohannis, precizând că primul pas este unul parlamentar, care se poate face numai cu o majoritate consistentă, deci un consens politic, şi pasul prin referendum, când oamenii trebuie să accepte noua Constituţie.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici