ANALIZĂ: De ce a demisionat Dan Voiculescu din Senat? Procesul său se mută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justitie la tribunal - Mediafax

ANALIZĂ: De ce a demisionat Dan Voiculescu din Senat? Procesul său se mută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justitie la tribunal

Demisia senatorului conservator Dan Voiculescu va determina Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să-şi decline competenţa de judecare a procesului acestuia către Tribunalul Bucureşti, care va relua procedurile, astfel că până la soluţionare faptele imputate de DNA se vor prescrie.

11355 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: De ce a demisionat Dan Voiculescu din Senat? Procesul său se mută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justitie la tribunal

Dan Voiculescu (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Român), acţionar majoritar al SC "Grupul Industrial Voiculescu şi Compania" (GRIVCO) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară (ICA), membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti, este judecat, în prezent, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru "folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată".

 

Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului, şi-a anunţat, luni, 25 iunie, demisia din Senat, el spunând că motivul este respingerea unui proiect privind dublarea sancţiunilor pentru evaziune fiscală.

Dan Voiculescu şi senatorii Ioan Ghişe (PNL), Vasile Nistor (PC), Şerban Rădulescu (PC) au iniţiat un proiect de modificare a Legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care mărea pedepsele pentru anumite infracţiuni. Proiectul a fost respins de comisiile Senatului şi se află pe ordinea de zi a acestui for legislativ, care este prima Cameră sesizată.

Retragerea sa din Senat, implicit renunţarea la funcţia de demnitate publică, atrage judecarea sa de către Tribunalul Bucureşti, ICCJ transferându-şi competenţa potrivit legii.

La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.

Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

Alături de Voiculescu, procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Gheorghe Mencinicopschi, Sorin Pantiş, Vlad Nicolae Săvulescu, Marian Gheorghe Domnişoru, Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Marinescu Grigore, Vica Ene şi Flavius Adrian Pop. Toţi aceştia sunt acuzaţi de complicitate la stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul este acţionar, comisă în acţiunea de privatizare în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.

Gheorghe Mencinicopschi a fost membru al PC, director general şi membru al AGA şi, ulterior, al CA al ICA SA Bucureşti. El este acuzat şi de abuz în serviciu contra intereselor publice, precum şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Iniţial, dosarul a fost trimis pentru judecare Tribunalului Bucureşti, însă în urma alegerilor din 2008, Voiculescu a fost ales senator, astfel că instanţa supremă a fost competentă pentru soluţionare.

Acest proces este în fază de finalizare, următorul termen fiind stabilit pentru vineri, 29 iunie.

Retragerea din Senat va pune în discuţia instanţei supreme calitatea lui Dan Voiculescu, care, nemaifiind parlamentar, va trebui să fie judecat de o instanţă ordinară, în speţă Tribunalul Bucureşti.

Mutarea procesului la instanţa inferioară va determina amânarea, iar ulterior punerea în discuţia tribunalului a unor probe.

În 25 octombrie 2011, instanţa supremă a admis mai multe probe în dosarul în care Dan Voiculescu este judecat privind modul în care s-a făcut privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, între care şi o expertiză care să stabilească valoarea patrimoniului ICA de la acel moment

În mai 2012, a fost înaintată judecătorilor ICCJ expertiza contabilă judiciară care consemnează, între altele, că legislaţia existentă în 2003, la momentul privatizării, permitea un raport simplificat de evaluare a acţiunilor societăţii.

Magistraţii instanţei supreme au decis ca expertizele dispuse, una contabilă şi una tehnică, să lămurească dacă activele corporale ale Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) au fost reflectate actualizat în bilanţul contabil din 21 decembrie 2002 şi în balanţa contabilă din 30 aprilie 2003, care era metoda legală de determinare a preţului de ofertă, respectiv raport de evaluare simplificat sau raport de evaluare de piaţă, şi să determine valoarea de piaţă a clădirilor şi terenurilor aflate în proprietatea institutului, la momentul privatizării.

Expertizele depuse recent la dosarul cauzei, sunt favorabile lui Dan Voiculescu, dar şi celorlaţi inculpaţi din dosar, cea contabilă arătând că acţiunile ICA au fost corect evaluate de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS) la nivelul anului 2003, când s-a privatizat institutul, iar cea de evaluare a activelor ICA, respectiv tot ceea ce însemna patrimoniu imobiliar al Institutului, clădiri şi terenurile aferente, valorau la acea vreme, potrivit experţilor, peste trei milioane de dolari.

La data privatizării ICA, în 2003, evaluarea terenurilor şi clădirilor la valoarea de piaţă nu era obligatorie, conform legii, mai reiese din documentele citate, iar ICA s-a privatizat prin vânzarea de acţiuni, şi nu de active.

Raportul de expertiză contabilă a urmărit să determine dacă anterior privatizării, respectiv 2002-2003, activele ICA erau înregistrate actualizat în contabilitate, răspunsul experţilor fiind unul pozitiv, şi dacă s-au respectat normele aplicabile în acel moment privind evidenţierea actualizată în contabilitate a activelor.

Alt obiectiv urmărit în expertiza contabilă viza modul de determinare a preţului de ofertă al acţiunilor ICA, respectiv preţul de pornire la care erau scoase la vânzare, şi anume fie conform unui raport de evaluare simplificat, aşa cum de fapt s-a făcut în cazul ICA, fie conform unui raport de evaluare de piaţă, respectiv cum susţin procurorii DNA că ar fi trebuit.

Răspunsul experţilor a fost "conform raportului de evaluare simplificat", deci concluzia la care au ajuns aceştia este aceea că, în cazul privatizării ICA, s-a procedat corect.

Raportul tehnic de evaluare - întocmit, separat de cel contabil, de către un alt expert - a avut drept obiectiv determinarea valorii de piaţă a activelor ICA la momentul privatizării, respectiv a terenurilor şi clădirilor.

Concluzia expertului a fost aceea că preţul terenurilor şi clădirilor ICA la data privatizării (2003) a fost de 3.244.000 de dolari, respectiv 10.955.000 de lei. Valoarea este diferită de cea contabilă la momentul respectiv.

Raportul tehnic de evaluare nu a avut însă în vedere determinarea valorii acţiunilor ICA - cele care, de fapt, au fost vândute la privatizarea Institutului.

Concret, concluzia generală a celor două documente este că valoarea acţiunilor nu este egală cu cea a clădirilor şi terenurilor, ceea ce reprezintă activele ICA, dar că privatizarea raportată la modul de determinare a preţului de ofertă al acţiunilor ICA, respectiv preţul de pornire la care era scos la privatizare Institutul, a fost cel corect în raport cu legislaţia în vigoare la momentul privatizării, respectiv anul 2003.

Concluziile expertizelor urmau să fie dezbătute în cadrul procesului, care însă, potrivit procedurii, se va muta la tribunal, decizia acestuia putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Concret, Voiculescu şi ceilalţi inculpaţi din proces mai câştigă şi un grad de jurisdicţie, întrucât recursul se va judeca la instanţa supremă.

Parlamentarii nu au calea de apel. În cazul lui Adrian Năstase, fondul dosarului s-a judecat la completul de trei judecători, iar recursul la cel de cinci judecători al ICCJ.

Rechizitoriul prin care Dan Voiculescu a fost deferit justiţiei arată că, în perioada 1991-2003, politicianul alături de alte 11 persoane, ar fi desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către SC GRIVCO SA Bucureşti, a pachetului de acţiuni deţinut de ADS la ICA, la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare. Institutul de Cercetări Alimentare a devenit atractiv datorită activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul în suprafaţă de 36.676,79 mp şi construcţiile în suprafaţă desfăşurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa şi având toate utilităţile în apropiere.

În perioada 31 mai 2002 – 24 noiembrie 2003, inculpatul Voiculescu Dan şi-a folosit influenţa de preşedinte al PUR asupra inculpaţilor Mencinicopschi Gheorghe (membru PUR, director general şi membru al AGA şi ulterior al CA al ICA SA Bucureşti) Pantiş Sorin (membru PUR şi director general executiv al SC GRIVCO SA Bucureşti) şi Sandu Jean Cătălin (secretar executiv al Partidului Conservator, fost PUR, administrator al SC BENEFICA SA Bucureşti, firmă din Grupul GRIVCO, director al direcţiei juridice din cadrul ADS, în perioada 2001-2005, membru AGA al ICA SA Bucureşti în 2003).

În 16 iulie 2003, inculpatul Popa Corneliu, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului, a aprobat declanşarea, fără mandat din partea statului român, a procesului de privatizare al S.C."Institutul de Cercetări Alimentare" S.A. Bucureşti, stabilind o valoare a pachetului de acţiuni de 94,5 ori mai mică de valoarea comercială reală a acestuia, în complicitate cu complicitatea inculpatului Sandu Jean-Cătălin.

În 7 noiembrie 2003, Popa Corneliu a aprobat continuarea procedurii de privatizare ilegal începute în scopul de a facilita adjudecarea pachetului de acţiuni prin licitaţie de către S.C. GRIVCO S.A. Bucureşti, în condiţii discriminatorii. La licitaţia trucată organizată de către ADS au participat GRIVCO S.A. (reprezentată de inculpatul Pantiş Sorin şi inculpatul Mencinicopschi Gheorghe), susţine DNA.

Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Sãvulescu Vlad-Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian şi Domnişoru Gheorghe Marian au facilitat, în diferite modalităţi, adjudecarea prin licitaţie, de către S.C. GRIVCO S.A. Bucureşti, a pachetului de acţiuni I.C.A. deţinut de A.D.S., la un preţ mult mai mic (de 75,5 ori) faţă de valoarea comercială reală în condiţii discriminatorii şi netransparente şi prin subevaluarea cu intenţie a terenurilor, construcţiilor şi a titlurilor de participare, acest pachet de acţiuni a fost achiziţionat cu suma de 104.730 euro, în vreme ce valoarea reală era de 7.900.929 euro.

În cadrul procesului de privatizare, inculpatul Domnişoru Gheorghe Marian, în calitate de expert la Serviciul Privatizare al ADS, a falsificat documentaţia la îndemnul inculpatului Săvulescu Vlad-Nicolae, director în cadrul ADS, consemnând, în mod nereal, că a fost îndeplinită condiţia publicităţii intenţiei de privatizare.

În 30 martie 2004, inculpaţii Mencinicopschi Gheorghe, în calitate de director general al SC "Institutul de Cercetări Alimentare" SA Bucureşti şi Pantiş Sorin – în calitate de director general executiv al S.C."Grupul Industrial Voiculescu si Compania (GRIVCO)" S.A. Bucureşti, au întocmit în fals un proces verbal de predare/primire în care au atestat nereal faptul că societatea GRIVCO SA Bucureşti a predat către ICA SA Bucureşti două echipamente necesare activităţilor institutului şi au folosit acest document la Oficiul Registrului Comerţului cu ocazia înscrierilor referitoare la majorarea de capital social al SC ICA.

Ulterior, în perioada 24 mai 2004 - 14 februarie 2005, inculpatul Voiculescu Dan a dobândit, în nume propriu, pachetul majoritar de acţiuni ale S.C. I.C.A. S.A.(prin încheierea unui contract de cesiune de acţiuni între inculpat şi SC GRIVCO Bucureşti şi prin două operaţiuni succesive de majorare a capitalului social), cunoscând modul ilicit în care aceste acţiuni au trecut în proprietatea SC GRIVCO Bucureşti, pentru ca mai apoi să doneze aceste acţiuni celor două fiice ale sale.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă cu suma de 222.222.264 RON (echivalentul a 60.482.615 euro), reprezentând prejudiciul efectiv cauzat în sumă de 7.796.198 euro şi folosul de care a fost lipsită partea civilă în sumă de 52.686.417 euro, valoare determinată de evoluţia pieţei imobiliare în perioada 2003-2006. Pentru a asigura recuperarea acestui prejudiciu, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor: Voiculescu Dan (conturi bancare şi un imobil din Bucureşti), Pantiş Sorin (teren şi două apartamente în Bucureşti), Sandu Jean-Cătălin (apartament în Bucureşti), Mencinicopschi Gheorghe (casă în Otopeni), Săvulescu Vlad-Nicolae (teren, casă şi apartament în Bucureşti), Sin Gheorghe (apartament în Bucureşti), Ene Vica (apartament în Bucureşti).

Prescripţia pentru majoritatea faptelor intervine în 2013.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici