Potrivit ANI, aceste cazuri reprezintă aproximativ 35% din totalul interdicțiilor active aflate în monitorizare, iar 75% dintre persoanele vizate au fost declarate în conflict de interese în perioada în care ocupau funcții elective.
ANI precizează că, dintre cele 122 de cazuri, 25 au rămas definitive prin necontestarea raportului de evaluare, 14 prin faptul că nu s-a făcut recurs la decizia Curții de Apel, iar restul prin hotărâri definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, ANI arată că pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau acestea au fost anulate în instanță. În celelalte cazuri, sancțiunile au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade între una și șase luni.
Conform datelor prezentate de ANI, 47 dintre persoanele aflate sub interdicție continuă să ocupe funcții pentru care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese. Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese în exercitarea unei funcții elective și ocupă în continuare o funcție electivă, iar alte 22, declarate în conflict de interese în exercitarea unei funcții publice, continuă să dețină funcții publice.
ANI subliniază că în evidența sa sunt incluse doar persoanele pentru care rapoartele de evaluare au rămas definitive prin necontestare sau prin hotărâri judecătorești definitive. Nu sunt incluse cazurile aflate încă în termen de contestare sau cele aflate pe rolul instanțelor.
În același comunicat de presă, ANI susține necesitatea consolidării legislației în domeniul integrității, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu poată fi tratată doar ca o consecință pecuniară, ci să aibă un caracter preventiv și descurajator mai puternic.