Câciu contrazice scenariile apocaliptice: Investițiile depășesc deficitul primar, lucrurile trebuie făcute atent, echilibrat

„Cum ar fi corect să fim informați despre adevărul din bugetul României, despre execuția bugetară, despre deficitul primar, despre riscuri, despre ajustări necesare și/sau despre evoluția până la final de an? Păi, ar fi corect să știm cum stăm față de programarea bugetară stabilită la aprobarea legilor bugetare și strategiei fiscal bugetare. Informarea ar trebui să o facă Guvernul, prin ministrul de finanțe. Nu analiștii de microeconomie, nu cei care nu au toate datele si elementele din bugetul general consolidat și/sau datele de Trezorerie. Nu avem acest lucru, avem doar comunicări abstracte, care pot da naștere la interpretări apocaliptice(cum vedem deja de vreo 3 luni de cand unii visează numai junk-uri si acorduri cu FMI). Oricine se pricepe la buget(dar pe bune, nu după ureche) observă că execuția la 7 luni este mult sub valoarea programată. Deficitul cash la 7 luni este de 4,04% din PIB (la un PIB diminuat deja de prognoza de primavara) față de un programat de 4,8%”, transmite Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, „punctele tari” în execuție sunt:

•  evoluția veniturilor structurale – unde avem o ușoară consolidare de 0,4 pp față de anul trecut(16,2% din PIB la 7 luni 2025 fața de 15,8% din PIB la 7 luni 2024).
• viteza de creștere a veniturilor totale este superioară vitezei de creștere a cheltuielilor totale (11,8% versus 11,1%). Concluzie: tăvălugul creșterii de cheltuieli fără ancore în venituri a încetinit și chiar s-a reversat.
• valoarea investițiilor este superioara deficitului primar(deficitul primar se defineste, simplist, ca deficit cash – cheltuieli cu dobânzile).
• revenire pe cheltuielile din fonduri nerambursabile structurale, la acest moment România având un grad de absorbtie curentă de 17,1%(5,3 miliarde euro) față de 12,2% media Uniunii Europene.
• în termeni nominali, cheltuielile de personal lunare au înghețat la nivelul lunii noiembrie 2024.

Există și puncte slabe

„Puncte slabe în execuție: cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cele programate iar asta provine nu numai din evoluția destul de frământata a dobânzilor pe piată dar și din cauza insistenței MF de a răscumpăra anticipat titluri de stat înainte de scadență. Pentru cei care nu stiu, acest tip de operatiune(pe care o faci cand ai bani și cand dobanzile curente sunt mult mai jos decat cele la care te-ai împrumutat în trecut) implică plata în avans a dobanzii anterioare(celei, teoretic, mai mari) pe un an, fapt care pune presiune pe deficit. De ce nu mi se pare oportună? Pai nu avem nici scadere de dobanzi care sa merite(avem fluctuatia 7,6-7,2% si preschimbam titluri luate cu 7,8-7,2%). Adică nu facem mare economie! Doi: banii platiti pe dobanda in avans pot fi folositi la altceva sau economisiti cand vrei sa reduci deficitul. Nu în ultimul rând, aceste operatiuni, deși se sting în cash, se pun integral pe deficitul ESA. Ca exemplu, în anul 2024, 0,4 pp din deficitul ESA provine din rascumparari de bonduri. Am spus si atunci, spun si acum: nu sunt oportune in acest moment si ne costa mai mult decât credem. 2. Ar fi corect să aflăm cum stăm cu evoluția cheltuielilor primare nete din perspectiva încadrării în ceea ce a cerut Comisia Europeană(CE ne permite o crestere a cheltuielilor primare nete cu 2,8% în acest an, bugetul a fost construit pe o crestere de 4,9%). Din interpretarea execuției bugetare la 7 luni, s-ar putea spune că deocamdată suntem în grafic, sub 2,8%, dar o comunicare oficiala ar fi foarte utilă! 3. Care este valoarea amânărilor la plată si mai ales de ce nu se fac plătile pe PNRR(suntem la 65% absorbtie din banii pe care îi avem deja în conturile României)? 4. Care este deficitul cu care, actualul Guvern îsi propune sa încheie anul 2025?
Atât pe cash cât și pe ESA? Cum se ajunge la ce își propune Guvernul și mai ales care este impactul asupra evoluției economiei a masurilor de ajustare a deficitului?”, adaugă fostul ministru.

ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase

Nicușor Dan, declarații în presa germană despre deficitul bugetar, relația cu Donald Trump și alegeri: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”.

Avem nevoie de adevăr și echilibru

Acesta afirmă că, în acest moment, există o încetinire abruptă a creșterii economice, iar Guvernul ar trebui să știe că 45% din economie depinde de consumul guvernamental: „Că e mult? Da, dar asta e realitatea. Gripezi consumul guvernamental provoci recesiune. Trebuie sa faci lucrurile atent, echilibrat. Asteptam aceste date, aceste explicații, aceste prezentari dar facute public, in conferinta de presa, asumat. Nu avem nevoie de conferinte de presa doar de tăieri și austeritate, avem nevoie de adevăr și perspectivă”.

Câciu adaugă că nu suntem în dezastru bugetar, având în vedere consolidarea structurală pe venituri, corelată cu pachetul 1 și 2.

„Investițiile sunt mult superioare deficitului primar. Avem o vulnerabilitate mare la dobânzi. Trebuie neapărat un program de stimulare economică. Rapid adoptat. Pentru cei care afirmă că deficitul României este le recomand să se uite la deficitul SUA (va fi în jur de 8% anul acesta), iar SUA nu e în război. Eu înțeleg hate-ul pe care îl au față de stat, dar le recomand să fie mai temperați când folosesc cuvinte tari, mai ales ca nu se pricep deloc la bugetul general consolidat(care nu functioneaza la fel ca al unei companii, are alte reguli). România este departe de a avea nevoie de un acord cu FMI, având rezerve financiare lichide de echivalent a cca 25% din PIB și deficit primar acoperit de investiții. Haideți să lucrăm pentru stimularea economiei nu să cântăm prohodul României, zi de zi, la televizor sau pe rețelele sociale!”, conchide Câciu.