CCR a admis parţial o sesizare a lui Iohannis privind statutul aleşilor şi a amânat o alta

Curtea Constituţională a admis parţial, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind statutul parlamentarilor, care motivase că articolul care oferă aleşilor dreptul de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publică încalcă Constituţia.

233 afişări
Imaginea articolului CCR a admis parţial o sesizare a lui Iohannis privind statutul aleşilor şi a amânat o alta

CCR a admis parţial o sesizare a lui Iohannis privind statutul aleşilor şi a amânat o alta

Curtea Constituţională a admis parţial, marţi,sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind statutul parlamentarilor, conform unor surse din interiorul CCR.

Pe 26 iulie, şeful statului a sesizat CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, adoptată de Parlament.

"Prin instituirea în legea criticată a posibilităţii deputaţilor şi a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi, respectiv dintre aleşi locali şi autorităţi centrale sau dintre investitori şi autorităţi locale sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului României şi în autoritatea legiuitoare”, se arăta în textul sesizării depuse de Iohannis la Curtea Constituţională.

„Acelaşi lucru este valabil şi pentru faptul că acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în forma incriminată de art. 291 din Codul penal ce reglementează traficul de influenţă, nu se regăseşte în cuprinsul dispoziţiilor din legea supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice centrale şi locale este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă, în condiţiile enumerate de legea penală”, completează şeful statului.

De asemenea, preşedintele Iohannis precizează că sintagma „să intermedieze în orice mod” este una lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, contrar exigenţelor prevăzute în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi că încalcă o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”.

Prevederea din Legea criticată de şeful statului încalcă şi o decizie din 2013, în care Curtea a constatat că, „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat”.

„Însă, sintagma „în orice mod” nu este una clară, formularea sa generală permiţând şi interpretarea conform căreia, intermedierea realizată de deputaţi sau senatori ar putea avea loc chiar prin încălcarea unor dispoziţii din alte acte normative aflate în vigoare. Pe cale de consecinţă, formularea vagă şi generală a textului cuprins în art. unic pct. 1 din legea supusă controlului Curţii contravine exigenţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, potrivit sursei citate.

„În al treilea rând, prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de dispoziţiile art. 291 din Codul penal”, conchide preşedintele Iohannis în sesizare.

Pe 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat un proiect care modifică statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publice şi locale.

Singura interdicţie introdusă, printr-un amendament la iniţiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, este că aleşii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetăţenii în relaţia cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale.

"(2) În baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţioneză în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale", se arată în raportul adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Actul normativ adoptat prevede şi faptul că aleşii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităţilor locale şi centrale pentru transmite sau informa asupra cetăţenilor.

Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

CCR a amânat, pentru 16 octombrie sesizarea lui Iohannis privind Legea Curţii de Conturi

CCR a amânat, marţi, pentru data de 16 octombrie, dezbaterea sesizării formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, obiecţie formulată Preşedintele României a fost amânată, marţi, de judecătorii constituţionali, conform unor surse din interiorul din Curţii Constituţionale.

Pronunţarea Curţii asupra obiecţiei de neconstituţionalitate depuse de Iohannis privind modificarea Legii Curţii de Conturi a fost amânat şi până în prezent în mai multe rânduri.

Pe 30 iulie, şeful statului a formulat o sesizare la CCR asupra modificărilor făcute şi adoptate de Parlament asupra Legii Curţii de Conturi, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit sesizării de neconstituţionalitate, legea a fost adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.

În opinia noastră, principiul bicameralismului a fost încălcat şi prin raportare la o altă perspectivă. Astfel, principiul bicameralismului a fost încălcat prin adoptarea legii de către Camera decizională într-o formă substanţial diferită faţă de forma Camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin jurisprudenţa constituţională (...) Senatul – în calitate de Cameră decizională – a adoptat un număr de 77 de amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat la baza iniţierii demersului legislativ şi a exclus, astfel, prima Cameră – cea de reflecţie – de la procesul de legiferare”, se arată în sesizarea făcută de preşedintele Iohannis la CCR, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Şeful statului a apreciat ca fiind neconstituţională şi introducerea în Legea Curţii de Conturi a unui nou alineat care prevede că instituţia va desfăşura „activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice”.

„În raport cu modificările realizate prin art. I pct. 35 din legea supusă controlului de constituţionalitate, care vizează noul alin. (11) al art. 21, obligaţia de verificare ex-ante stabilită în sarcina Curţii de Conturi este una reglementată în mod incomplet, fără stabilirea unor limite de exercitare. Mai mult, în privinţa noii atribuţii a Curţii de Conturi nu se menţionează nici dacă aceasta se exercită din oficiu sau la cerere. O astfel de reglementare incompletă conduce şi la dificultatea de a delimita atribuţiile de cele ale Ministerului Finanţelor Publice care, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 „este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice”, scrie în sesizarea trimisă de şeful statului.

În text este criticată şi introducerea obligaţiei pentru unităţile de parchet din cadrul Ministerului Public să comunice Curţii de Conturi „stadiul de soluţionare al cauzelor penale care vizează entităţile auditate”.

„Dispoziţiile imperative introduse de textul criticat instituie o obligaţie în sarcina Ministerului Public de a transmite o serie de informaţii Curţii de Conturi aflată în exercitarea atribuţiilor sale. Această nouă dispoziţie reprezintă o încălcare a principiului potrivit căruia urmărirea penală este nepublică, conform art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare obligaţie instituită în sarcina Ministerului Public de a transmite informaţii despre stadiul de soluţionare a unei cauze penale unei autorităţi administrative autonome aflate sub control parlamentar aduce atingere atât principiului separaţiei puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie, cât şi rolului Ministerului Public prevăzut de art. 131 din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială”, conform sursei citate.

Cu privire la faptul că potrivit modificărilor aduse, reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor cuprinse în rapoartele întocmite de Autoritatea de Audit, sesizarea de neconstituţionalitate spune: „Sintagmele „nu răspund”/„nu sunt răspunzători” sunt neclare, norma neprecizând care este tipul de răspundere înlăturată, ajungându-se la interpretarea conform căreia un punct de vedere emis de o entitate cu atribuţii de reglementare sau avizare ar putea înlătura chiar o răspundere penală a unui reprezentat al entităţii auditate, în condiţiile în care este posibil ca entitatea care a emis punctul de vedere să fie chiar entitatea auditată”.

„În egală măsură, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate”, se mai arată în sesizarea trimisă CCR.

În ceea ce priveşte „suspendarea obligaţiei conducerii acestei entităţi de a implementa măsurile recomandate pentru recuperarea prejudiciului până la data pronunţării unei hotărâri definitive şi irevocabile de către instanţa de judecată competentă”, şeful statului a apreciat că noua soluţie va avea ca efect „o îngreunare a recuperării prejudiciilor şi perpetuarea unor situaţii generatoare de prejudicii instituţiei”.

Şeful statului critică şi prevederea potrivit căreia „în situaţiile în care, în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de Preşedintele Curţii de Conturi”.

„În ceea ce priveşte acest aspect, prin raportare la misiunea Curţii de Conturi şi la activitatea de audit realizată de această autoritate, noua abordare este de natură să slăbească în mod considerabil controlul asupra utilizării fondurilor publice şi îngreunează recuperarea prejudiciilor constatate. Instituirea unui filtru suplimentar al plenului Curţii de Conturi poate conduce la situaţia în care, fără stabilirea unor alte criterii suplimentare, plenul Curţii de Conturi ar putea vota împotriva sesizării organelor de urmărire penală, chiar dacă s-au constatat fapte pentru care există indicii temeinice că ar fi fost săvârşite cu încălcarea legii penale. Mai mult, plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar, neavând competenţa de a aprecia dacă unele date, circumstanţe sau împrejurări constituie indicii temeinice că a fost săvârşită o infracţiune sau nu”, potrivit textului obiecţiei de neconstituţionalitae.

Klaus Iohannis mai reclamă şi eliminarea din lege a suspendării de drept a membrilor Curţii de Conturi şi a auditorilor publici externi din funcţiile deţinute „de la data trimiterii în judecată penală”.

„Modificarea realizată de către legiuitor este de natură a crea un privilegiu pentru membrii Curţii de Conturi în raport cu celelalte categorii socio-profesionale, în condiţiile realizării unei egalizări sub aspectul drepturilor (independenţă, inamovibilitate, introducerea pensiei de serviciu, a dreptului de actualizare a acesteia „ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui consilier de conturi în activitate (...)”, spor de şedinţă etc.). (...) Prin eliminarea obligativităţii suspendării din funcţie a membrilor Curţii de Conturi şi a auditorilor publici externi la momentul trimiterii acestora în judecată se instituie un tratament privilegiat pentru această categorie profesională, fără nici o justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă”, conchide sursa menţionată.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici