Ce propune Guvernul Adrian Veștea: țintă de 15% din buget până în 2030 pentru educație și cercetare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Documentul pune accent pe modernizarea sistemului educațional, creșterea calității actului didactic și corelarea mai strânsă cu piața muncii.

Proiectul de program de guvernare poziționează educația și cercetarea drept motoare ale dezvoltării economice și sociale, cu accent pe investiții, digitalizare, reducerea abandonului școlar și creșterea competitivității sistemului universitar.

Ținta de 15% din buget pentru educație până în 2030 reprezintă una dintre cele mai ambițioase direcții asumate în document.

Educație preuniversitară: competențe-cheie și reducerea abandonului școlar

Programul Veștea la Finanțe. Deficit de 6,2%, ANAF reformat și digitalizare totală a Fiscului

Ce își dorește Guvernul Veștea în materie de politică externă: Creșterea vizibilității României în UE și NATO și finalizarea aderării la OCDE în 2026, printre propuneri

Reforma propusă pentru învățământul preuniversitar are ca obiectiv dezvoltarea celor opt competențe-cheie europene, astfel încât absolvenții să devină mai bine integrați profesional și social.

Printre direcțiile majore se numără:

• actualizarea planurilor-cadru și modernizarea curriculumului
• introducerea competențelor digitale și a gândirii critice
• standardizarea evaluărilor și a examenelor naționale
• reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional

Documentul prevede și investiții în infrastructura educațională, cu accent pe mediul rural, laboratoare moderne și dezvoltarea campusurilor pentru învățământ dual.

Extinderea școlilor-pilot și digitalizarea educației

Programul propune extinderea școlilor-pilot pentru inovare curriculară și învățământ dual, precum și integrarea platformelor de e-learning în procesul educațional.

Manualele clasice ar urma să fie completate de instrumente digitale interactive, într-un proces amplu de digitalizare a educației.

Educația timpurie și statutul profesorilor

O altă prioritate este extinderea educației timpurii și dezvoltarea infrastructurii de creșe.

Pentru cadrele didactice sunt propuse:

• formare profesională continuă
• recrutare pe bază de merit
• salarii competitive
• evaluare pe criterii de performanță

Se discută inclusiv corelarea performanței elevilor cu rezultatele obținute la examenele naționale.

Învățământ superior și cercetare: autonomie și performanță

În zona universitară, documentul propune diferențierea instituțiilor în funcție de misiune:

• educație
• educație și cercetare
• educație și cercetare avansată

Se urmărește creșterea autonomiei financiare și dezvoltarea parteneriatelor cu mediul economic, precum și o mai bună corelare între pregătirea universitară și piața muncii.

Finanțarea cercetării: țintă de 1% din PIB

Pentru sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare, strategia prevede reorganizarea și eficientizarea instituțiilor, pe baza evaluărilor recente, precum și creșterea finanțării publice până la 1% din PIB până în 2030.

Sunt încurajate:

• parteneriate public–privat
• transfer tehnologic
• crearea de hub-uri regionale de inovare
• competiții multianuale pentru cercetători

Domenii prioritare menționate includ inteligența artificială, biotehnologiile și semiconductorii.

Digitalizare și debirocratizare în educație

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea completă a sistemului educațional, prin:

• catalog electronic
• formulare unificate de raportare
• interoperabilitatea bazelor de date
• platforme educaționale interactive

Scopul este reducerea birocrației și eficientizarea activității cadrelor didactice și a cercetătorilor.

Programe sociale și prevenirea abandonului școlar

Sunt susținute programe deja existente sau în extindere, precum:

• „Școală după școală”
• PNRAS și PNRAU
• mese sănătoase în școli
• programe remediale și de sprijin educațional

De asemenea, sunt vizate măsuri pentru elevii din diaspora și comunitățile istorice, inclusiv burse și facilitarea recunoașterii diplomelor.