Ciolacu: Transformarea economiei României într-una verde şi digitală necesită un plan naţional

„Atenuarea efectelor schimbărilor climatice pe termen scurt, mediu şi lung este o prioritate pentru Guvernul României. Creştem rezilienţa şi sustenabilitatea sistemului energetic şi agricol din România, îmbunătăţim managementul resurselor de apă şi minerale şi dezvoltăm politici naţionale şi locale de creştere a rezilienţei climatice atât în mediul urban cât şi rural”, este mesajul premierului Marcel Ciolacu, transmis de consilierul de stat Mihaela Frăsineanu participanţilor la cea de-a doua ediţie a ”Climate Change Summit”.

La nivelul Guvernului îşi desfăşoară activitatea Comitetul Interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură, un bun exemplu de reacţie rapidă: de la alocarea rapidă a fondurilor pentru lucrări de investiţii în sistemul de irigaţii la alocarea la timp a subvenţiilor pentru fermieri şi investiţii pentru eficientizarea consumului de energie, se menţionează în mesajul prim-ministrului.

„Atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin celelalte instrumente financiare europene şi naţionale, în bună colaborare cu mediul privat şi de investiţii, suntem convinşi că putem dezvolta soluţii pentru viitor astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în faţa provocărilor climatice ale viitorului. Ţara noastră este semnatară a Pactului de la Paris şi îşi asumă puternic angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră. Credem că transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice. Am văzut, şi în acest an, efectele schimbărilor climatice asupra României. Fie că vorbim de inundaţii, de seceta prelungită, sau de slaba calitate a aerului, schimbările climatice afectează sănătatea publică, biodiversitatea şi mediul de business. În studiul naţional efectuat în marja acestui eveniment, am observat că impactul negativ asupra agriculturii şi poluarea aerului sunt primele două îngrijorări pentru români. Vreau să felicit autorităţile din subordonarea Guvernului României şi autorităţilor locale pentru măsurile rapide pe care le-au luat, le încurajez ca alături de mediul privat şi civic din România, să continuăm dezvoltarea de soluţii pe termen lung”, se punctează în mesajul şefului Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu a apreciat interesul sectoarelor guvernamental, civic şi privat pentru implicarea în dezvoltarea unei platforme de dezbateri la nivel înalt, cum este Climate Change Summit, care poate aduce în România perspective şi soluţii internaţionale şi europene în faţa provocărilor climatice actuale.

„Vin dintr-o generaţie în care am fost învăţaţi să nu irosim resursele pe care le aveam la dispoziţie. Cred că principiile acestea – de responsabilitate, circularitate şi sustenabilitate – pot să ne ghideze în viitor. Guvernele pot educa pe tema circularităţii şi pot crea politici, directive şi alte reglementări care să încurajeze economia circulară, însă avem nevoie să ne uităm spre viitor cu încredere şi ambiţie. Doar împreună putem da mai multă coerenţă acestui subiect atât de actual şi cu extrem de multe implicaţii pe termen mediu şi lung, astfel încurajez şi felicit încă o dată organizatorii să continue şi în lunile şi anii următori acest tip de demers necesar tuturor. Vă asigur de întreaga deschidere a mea cât şi a membrilor Guvernului României pentru a găsi şi implementa împreună soluţii pentru viitor, cred că putem transforma România într-o ţară cu adevărat sustenabilă”, se arată în mesajul prim-ministrului.

La eveniment participă reprezentanţi ai Comisiei Europene, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Agriculturii, precum şi organizaţiile de business şi asociative cum ar fi BRD, ca partener fondator, şi Social Innovation Solutions, în calitate de organizator, Confederaţia Patronală Concordia, Romanian Business Leaders şi Consiliul Investitorilor Străini, organizaţii civice ca WWF România, Coaliţia pentru Economie Circulară, camere de comerţ sau institute de cercetare.