Codul penal, Codul administrativ şi legea offshore, modificate de aleşi în sesiunea extraordinară a Parlamentului

Aleşii au respins cererea de reexaminare a lui Iohannis asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor

În sesiunea extraordinară, aleşii au votat pe repede înainte şi asupra cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor s-a întors de mai multe ori în Parlament, după ce Curtea Constituţională a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituţionale.

Prin urmare, iniţiativa a fost adoptată, pe 9 iulie, de Senat, în forma iniţială, respingând astfel cererea de reexaminare a şefului statului, iar votul decizional al Camerei Deputaţilor a fost dat pe 10 iulie.

Principalele prevederi reglementează statutul magistraţilor în sensul independenţei acestora, ei supunându-se numai legii.

"Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor", se arată la unul dintre articolele proiectului care modifică Legea 303/2004.

"Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei 2 autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii", prevede un alt articol al proiectului adoptat în sesiune extraordinară de Parlament.

Cea mai recentă sesizare la CCR asupra Legii 303/2004 a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis pe 19 iulie, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor, în care s-a votat iniţiativa legislativă, nu a fost legal întrunită. Cu o zi înainte judecătorii Curţii Constituţionale au respins, ca inadmisibilă sesizarea PNL asupra Legii privind statutul magistraţilor. Ulterior, liberalii au reacţionat, spunând că e revoltător cum CCR sfidează Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei şi Comisia Europeană.

Pensii speciale pentru aleşii locali, eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne, printre modificările controversate

Un alt proiect important, dar şi controversat, adoptat de parlamentari în sesiunea extraordinară, este cel al Codului administrativ, prin care se acordă pensii speciale pentru aleşii locali, la încetarea mandatului, care vor porni de la suma de 800 de lei şi vor fi suportate din bugetul de stat.

"Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean (1) Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă. (2) Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. (3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”, prevede articolul 210 referitor la pensiile speciale.

O altă prevedere dispuată se referă la eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

„Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", se arată în iniţiativa adoptată de Parlament în perioada sesiunii extraordinare.

Un amendament al PSD la proiectul de Cod administrativ, adoptat decizional de Camera Deputaţilor, pe 9 iulie, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere a Codului administrativ se referă la indemnizaţiile pentru participarea consilierilor locali şi judeţeni la şedinţele consiliului şi comisiilor de specialitate, astfel încât indemnizaţia primită pentru fiecare şedinţă este înlocuită cu o indemnizaţie lunară.

"Indemnizaţia (1) Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni au dreptul la o indemnizaţie lunară. Indemnizaţia lunară pentru consilierii locali, respectiv judeţeni care participă la şedinţele ordinare ori la şedinţele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean", arată articolul 212 din proiectul adoptat de Legislativ.

USR, PNL şi PMP au atacat la CCR, pe 11 iulie, proiectul Codului administrativ, argumentând că acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali reprezintă motive de neconstituţionalitate, după ce alte două alte două obiecţii au fost respins de către judecătorii Curţii Constituţionale.

Noi reglementări privind exploatarea gazelor din Marea Neagră

Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară şi un proiecte care modifică Legea offshore şi care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie a primit votul Senatului, fiind adoptată decizional de Camera Deputaţilor pe 9 iulie.

Printre modificările adoptate de comisie şi adoptate Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. Un alt amendament adoptat de deputaţi, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

Proiectul de lege prevede procentele de calcul a impozitului pentru titularii de acorduri petroliere astfel:

„Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv; c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv; d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv; e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv; f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv; g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv; h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv; i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh”, se arată în articolul 19 din iniţiativa adoptată de deputaţi.

Un alt articol prevede că titularii de acorduri petroliere vor beneficia de cote procentuale de redevenţă petrolieră: „Titularii de acorduri petroliere beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de cotele procentuale de redevenţă petrolieră şi de pragurile de producţie brută aferente acestor cote în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Prevederile legale referitoare la condiţionalităţi de mediu, precum şi la forţa de muncă, decurgând din legislaţia internă sau din tratate ori convenţii internaţionale la care România este parte semnatară sau aderă se aplică şi titularilor de acorduri petroliere”, prevede articolul 18 al proiectului adoptat.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, după ce deputaţii au adoptat, decizional, proiectul care stabileşte măsurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, că nu putem accepta ca ţara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia.

"Trebuia să fie adoptată această lege nu în forma care a venit de la Senat, nu vreau să acuz pe nimeni, ori a fost superficialitate ori nu a fost o analiză foarte atentă, dar nu puteam accepta în Camera Deputaţilor ca România să-şi păstreze în continuare dependenţa energetică de ruşi, Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că Romania devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată pentur că nu poti ca stat român să nu încasezi absolut nimic", a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea, după votul final în plenul, din 9 iulie, al Camerei Deputaţilor.

Pe 16 iulie, ALDE a criticat, prin vocea deputatului Varujan Vosganian, legea care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, cunoscută şi sub denumirea de Legea offshore, care a fost susţinută de liderul PSD, Liviu Dragnea şi adoptată în sesiunea extraordinară.

"Având în vedere faptul că faţă de ceea ce noi am dorit să apară în lege în text nu reflectă în totalitate voinţa legiuitorului, se impune o intervenţie de urgenţă pe actul normativ. Pot să vă spun, ca legiuitor, că sentimentul meu este că voinţa noastră de a îmbina un anumit tip de impozitare mai redus decât onshore, dar în orice caz suficient de ridicat trebuie să se combine şi cu recuperarea costurilor de operare, care sunt foarte mari în zona offshore şi în acest sens se impune o modificare de urgenţă a actului normativ. Toate deciziile se iau prin consens în coaliţie, dialog există în coaliţie, însă nu a existat pe acest act nromativ", a declarat deputatul ALDE, Varujan Vosganian, la Parlament.

Acesta a mai precizat că propunerea făcută şi adoptată în Comisie a pus grupul ALDE într-o situaţie delicată.

"Eu cred că propunerea care a fost făcută şi care a fost adoptată în comisie a fost o propunere care pe noi, care eram membrii ai comisiilor reunite din partea ALDE, ne-a pus într-o situaţie delicată. Eu cred că pentru o mai bună acurateţe a procedurii legislative e nevoie de discuţii prealabile", a adăugat Vosganian.

Modificările aduse Codului silvic privind exploatarea lemnelor de foc

O lege importantă adoptată în sesiunea extraordinară a Parlamentului este şi cea care aduce modificări Codului silvic. Proiectul a fost adoptat pe 10 iulie, decizional de deputaţi, deşi iniţiatoarea, Doina Pană, fost ministru al Apelor şi Pădurilor a cerut respingerea proiectului, după ce în comisii a fost adăugat şi votat un amendament prin care lemnele se vor vinde „ pe picior”. Pană a cerut eliminarea amendamentului, astfel încât arborii vii să nu mai poate fi licitaţi, ci să fie exploataţi, tăiaţi de operatori, dar o parte să fie dată şi populaţiei, ca lemn de foc.

„Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţele compacte de maximum 3ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, în următoarea ordine: a)prin exploatare în regie proprie, cu forţe proprii; b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatare forestieră; c) prin valorificare ca masă lemnoasă pe picior" prevede amendamentul deputatul PSD-ALDE-PNL cu care Doina Pană nu a fost de acord.

"Pentru suprafeţele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de sivicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile legii, a eventualele pagube aduse fondului forestier", se arată într-un alt amendament la Codul silvic, adoptat de Camera Deputaţilor.

O nouă prevedere a Codului silvic stipulează că: "Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat şi procedura de preluare în teren a suprafeţelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv, se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură."

Modificările privind presemnalizarea prin panouri a radarelor 

Un alt proiect, adoptat pe 5 iulie de Camera Deputaţilor, este iniţiat de deputatul PNL, Florin Roman, prevede că prezenţa maşinilor de poliţie cu radar va trebui presemnalizată prin panouri cu 500 - 2.000 de metri înainte.

“În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar de tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenţei acestora în zona drumului public prin panouri de atenţionare postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 metri în localitate şi cu minimum 2.000 metri în afara localităţii, dar nu mai mult de 1.000 de metri în localitate şi 4.000 de metri în afara localităţilor faţă de radar”, se arată în proiectul adoptat în Camera Deputaţilor.

Panoul care va atenţiona existenţa maşinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea poliţistului.

Alte schimbări din proiectul pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice arată că maşinile de poliţie trebuie să aibă la vedere inscripţionate pe maşini semnele Poliţiei Rutiere, dar şi că dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie. Panoul care va atenţiona existenţa maşinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea poliţistului.

"Această lege nu interzice radarele, interzice doar acele radare care nu sunt în locuri vizibile. Acest proiect de lege este aplicat în ţările europene într-o formă similară, iar el a dus la reducerea numărului de victime rezultate din accidente rutiere" a afirmat liberalul Florin Roman, iniţiatorul propunerii legislative, în Palament.

Pe 11 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Grupul Poliţiştilor Rutieri i-au transmis zilele trecute o scrisoare deschisă şefului statului, prin care i-au cerut să nu promulge modificările acestei OUG care fac referire la semnalizarea radarelor şi spun că, dacă această lege va fi adoptată, vor muri peste 2.000 de persoane în 2019.

Camera Deputaţilor a fost în sesiune extrordinară în perioada 2-19 iulie, iar Senatul în perioada 3-19 iulie.