Comisia specială condusă de Florin Iordache începe marţi să voteze modificările la Codul Penal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Începem cu votul pe Codul penal. După ce terminăm Codul Penal, îl începem pe cel de Procedură Civilă. Întâi vor fi discuţii pe Codul de Procedură Civilă, care are zece articole şi îl terminăm în şedinţa de miercuri, dar Codul Penal va dura, marţi, joi, vineri sau cât durează votul, pentru că sunt multe articole”, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, preşedintele Comisiei special pentru legile justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache.

La Comisia specială pentru legile justiţiei au fost depuse peste 100 de amendamente proiectul de modificare a Codurilor Penale, aceste propuneri venind din partea parlamentarilor PSD, ALDE şi UDMR.

„Erou”, „să-i dăm cetățenie română”. Val de homofobie în online-ul românesc după atacul de la Berlin

„Nu mai acceptăm să fim bătaia lor de joc”. Sindicatul Grefierilor se răfuiește cu Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru. Ce reproșuri au sindicaliștii

Un amendament depus la comisia condusă de Florin Iordache şi care va fi votat marţi este cel care prevede că procesul de confiscare extinsă se poate aplica “numai dacă există probe certe că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”.

De asemenea, conform altui amendament depus de social-democratul Eugen Nicolicea, „cei care divulgă «date privind desfăşurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetaţi, a induce în opinia publică ideea vinovăţiei lor sau a zdruncina în orice fel prezumţia de nevinovăţie» să fie pedepsiţi cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă”.

Nicolicea mai propune ca „reţinerea sau arestarea unei persoane pe motive vădit netemeinice şi esenţial nelegale, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau amendă, precum şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică. Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se sancţionează şi expunerea publică a unei persoane reţinute, arestate sau condamnate în posturi infamate care îi pot leza demnitatea şi aduce atingere imaginii sale publice”.

Eugen Nicolicea a mai cerut ca sistemul judiciar să aibă o definire clară, argumentând că este nevoie de o definiţie a acestuia pentru a se şti dacă este sau nu independent. Mai mult, deputatul PSD spune că nici pericolul pentru ordine publică nu are o definiţie exactă.

Deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, propune ca pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani, cu excepţia infracţiunilor comise cu violenţă, să se execute la domiciliu. În plus, pedepse cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste trei ani, doar cu vârsta de cel puţin 60 de ani a celor care suferă de boli grave sau incurabile stabilite prin lege, a mamelor cu copii şi a gravidelor, cu excepţia persoanelor care au săvâşit infracţiuni cu violenţă.

Rădulescu mai vrea ca prin „consecinţe deosebit de grave” să se înţeleagă o pagubă materială mai mare de patru milioane lei, faţă de două milioane lei cât este în prezent în lege, iar pedeapsa la darea de mită să scadă şi să fie închisoarea de la şase luni la cinci ani, faţă de doi la şapte ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat, pe 11 mai, că nu va susţine amendamentele din proiectul de modificare a Codului Penal care vizează introducerea infracţiunilor de ,”rea-credinţă” şi „gravă neglijenţă” sau alte incriminări care aduc atingere independenţei justiţiei.

Printre aspectele discutate, într-una dintre şedinţele Comisiei speciale au fost şi mărturia mincinoasă, favorizarea infractorului, compromiterea intereselor justiţiei, abuzul în serviciu, predarea, primirea ori acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase, existând mai multe variante de propuneri.

CSM reaminteşte că pe rolul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei se află, în procedură parlamentară, proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal. Totodată, membrii CSM mai precizează că vor continua demersurile instituţionale pentru un cadru normativ care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar şi realizarea unei justiţii eficiente, bazată pe „proceduri predictibile”.