Războiul din PNL continuă. Contestatarii lui Bolojan atacă în instanță Congresul PNL. Cer anularea noii conduceri și a efectelor congresului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Bătălia pentru controlul PNL pare departe de a se fi încheiat după Congresul Extraordinar din 21 iunie, în care Ilie Bolojan și-a reconfirmat conducerea partidului. Tabăra contestatarilor duce conflictul în instanță și cere anularea hotărârilor congresului, inclusiv a noii conduceri, a modificărilor statutare și a deciziilor privind excluderea liberalilor care au susținut o altă linie politică.

Contestatarii susțin că hotărârile congresului s-ar întemeia pe decizii nelegale adoptate anterior de Consiliul Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026.

Surse din echipa lui Adrian Veștea: Excluderile anunțate în PNL nu pot produce efecte juridice

Congresul PNL | Cinci nume din PNL, somate să își dea demisia din partid până luni la prânz / Ilie Bolojan a fost confirmat, prin vot, la președinția partidului

Potrivit acțiunilor depuse în instanță, liberalii contestatari cer anularea Hotărârii Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, prin care a fost instituită excluderea „de drept” a membrilor care votează, susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD în afara liniei politice stabilite de partid.

De asemenea, este contestată Hotărârea nr. 02/2026, prin care congresul a solicitat demisia mai multor membri și a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora.

O altă solicitare vizează anularea actului de alegere a noii conduceri a PNL, votată pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Sunt vizate funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și cei opt vicepreședinți aleși la congres.

Contestatarii cer și anularea ratificării modificărilor Statutului PNL, precum și lipsirea de efecte juridice a tuturor actelor adoptate ulterior în baza acestor hotărâri.

Argumentul central: PNL ar fi folosit un statut care nu intrase în vigoare

Principalul argument invocat în instanță este că hotărârile congresului ar fi fost adoptate prin aplicarea unui proiect de Statut care nu intrase încă în vigoare.

Contestatarii susțin că, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, modificările statutare nu puteau produce efecte juridice înainte de încuviințarea lor de către Tribunalul București și înainte de publicarea în Monitorul Oficial. La data Congresului Extraordinar din 21 iunie, proiectul de Statut nu ar fi fost nici comunicat instanței, nici încuviințat, nici publicat.

În aceste condiții, susțin contestatarii, singurul statut care putea produce efecte era cel aprobat în 2025.

Este contestată și convocarea congresului

Acțiunile depuse la Tribunalul București atacă și modul în care a fost convocat și organizat Congresul Extraordinar al PNL.

Contestatarii susțin că reuniunea din 21 iunie a fost întemeiată pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, pe care le consideră lipsite de temei statutar valid. Ei mai afirmă că nu ar fi fost justificată existența unei situații excepționale și a unei urgențe reale, condiții necesare pentru convocarea unui congres extraordinar în locul unei reuniuni ordinare.

Dispută privind excluderea „de drept”

Un alt punct major al contestației vizează excluderea „de drept” introdusă prin hotărârile congresului. Contestatarii susțin că o astfel de sancțiune încalcă procedura disciplinară prevăzută de statut, dreptul la apărare și efectele unei hotărâri judecătorești executorii.

Aceștia invocă Sentința civilă nr. 1016/2026 din 18 iunie 2026, prin care Tribunalul Ilfov dispusese suspendarea provizorie a executării unor măsuri considerate similare ca obiect.

Înaintea congresului, tensiunile din PNL escaladaseră tocmai în jurul sancționării liberalilor care ar fi susținut o formulă de guvernare contrară liniei impuse de conducerea partidului.

Nereguli procedurale reclamate la congres

Contestatarii mai susțin că desfășurarea Congresului Extraordinar a fost afectată de mai multe nereguli procedurale.

Printre acestea sunt invocate nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale de constituire și de numărare a voturilor, precum și prezentarea părtinitoare a punctelor supuse votului.

De asemenea, aceștia reclamă faptul că buletinul de vot ar fi fost conceput fără opțiuni clare de respingere și de abținere.

Miza procesului: legitimitatea conducerii Bolojan

Dacă instanța ar admite cererile, ar putea fi puse sub semnul întrebării nu doar hotărârile privind excluderile, ci și modificările statutare și alegerea noii conduceri a partidului.

Congresul din 21 iunie a fost momentul prin care Ilie Bolojan și-a reconfirmat controlul asupra PNL și a adus în conducerea partidului apropiați.