Corlăţean a clarificat cu omologul lituanian "afirmaţiile mai puţin inspirate" privind aderarea României la Schengen

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a avut joi o convorbire telefonică cu omologul din Lituania, Linas Linkevicius, în care au fost clarificate "afirmaţiile mai puţin inspirate" ale ambasadorului lituanian la Bruxelles privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

633 afișări
Imaginea articolului Corlăţean a clarificat cu omologul lituanian "afirmaţiile mai puţin inspirate" privind aderarea României la Schengen

Titus Corlăţean (Imagine: Razvan Chirita/ Mediafax Foto)

"În această dimineaţă, ministrul Afacerilor Externe a avut o convorbire telefonică cu ministrul lituanian al Afacerilor Externe, ocazie cu care a fost clarificată situaţia generată ieri (miercuri - n.r.) de unele afirmaţii mai puţin inspirate ale reprezentantului permanent al acestei ţări la Bruxelles", a informat purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu.

Lituania, care preia preşedinţia Uniunii Europene (UE) la 1 iulie, nu este optimistă cu privire la mult-amânata aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, a declarat marţi emisarul Vilniusului la Bruxelles, potrivit site-ului Euractiv.com.

Este "foarte dificil" să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

Potrivit MAE, ministrul Linas Linkevicius a afirmat din nou în convorbirea cu Corlăţean "sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a fost menţionată în discuţie ideea clară, fără echivoc, că această temă rămâne o prioritate pe agenda viitoarei preşedinţii" rotative a Consiliului Uniunii Europene.

"Practic, a fost reconfirmat sprijinul absolut, fără dubiu, pe care l-a primit ca mesaj clar în turneul baltic şi în Lituania ministrul Afacerilor Externe cu ocazia vizitei sale", a mai spus oficialul MAE, făcând referire la o vizită pe care Corlăţean a făcut-o la Vilnius săptămâna trecută.

Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la "beneficii turistice" pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

Karoblis a declarat că "poate va fi bine" ca aderarea la Schengen să fie introdusă la capitolul "Open Europe" al priorităţilor ţării sale. Însă el a adăugat imediat că ţara sa preferă să introducă pe lista de priorităţi zone în care pot fi atinse progrese în mod realist.

"În ceea ce ne priveşte, având în vedere rezultatele, este foarte dificil să promitem ceva. Va depinde şi de ceea ce se va întâmpla pe teren, care vor fi progresele înregistrate în România şi Bulgaria, iar pe de altă parte de poziţia statelor membre ce au în continuare îngrijorări", a declarat diplomatul.

Karoblis a apreciat că aşa-numitul turism "social" sau "pentru primirea de ajutoare" a agravat cazul şi mai mult.

Îngrijorările Marii Britanii şi Germaniei cresc înainte de anularea restricţiilor impuse muncitorilor din Romania şi Bulgaria în UE, care vor dispărea la 1 ianuarie 2014. În particular, populaţia de etnie romă din Bulgaria şi România este considerată drept o ameninţare la adresa fondurilor sociale ale ţărilor occidentale.

"Vom încerca să analizăm posibilităţile şi să căutăm un acord în decembrie", a spus diplomatul, referindu-se la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne programat la 5-6 decembrie, când poate fi adoptată o decizie privind integrarea României şi Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie.

Însă el a adăugat că nu este optimist în acest sens, având în vedere experienţa preşedinţiilor UE anterioare.

"Sincer, până acum nu am observat îmbunătăţiri majore ale atmosferei în acest sens. Însă, da, este necesar să continuăm să insistăm şi să încercăm", a subliniat Raimundas Karoblis, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în timpul preşedinţiei Lituaniei sau unor "preşedinţii viitoare".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici