Corlăţean: Îl întreb public pe Băsescu dacă a vorbit cu Merkel despre Schengen

Ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că Guvernul îşi va face datoria pentru aderarea la spaţiul Schengen, însă demersul nu a fost susţinut şi în plan intern de PDL şi preşedintele Băsescu, pe care ţinut să îl întrebe public dacă a vorbit cu Angela Merkel despre acest subiect.

1136 afișări
Imaginea articolului Corlăţean: Îl întreb public pe Băsescu dacă a vorbit cu Merkel despre Schengen

Titus Corlăţean (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Corlăţean a arătat şi că preşedintele Traian Băsescu a contrazis poziţia internă a României şi a făcut "greşeala fundamentală" de a intercondiţiona MCV de Schengen pentru a pune presiune pe Guvern şi a-şi îndeplini interesul privind numirea procurorului general şi a procurorului şef al DNA.

"Cred că problemele şi dilemele ar trebui puse în primul rând în curtea interioară. Şi eu i-aş pune o întrebare publică domnului preşedinte: la discuţiile din marja Consiliului European de la Bruxelles, atunci când i-am adresat rugămintea de a avea o discuţie cu cancelarul german Merkel, dacă a avut această discuţie pentru susţinerea României pentru aderarea la spaţiul Schengen?", a afirmat sâmbătă Corlăţean, adăugând că la reuniunea CSAT din ianuarie i-a adresat şefului statului "rugămintea" de a-şi asuma scrisoarea comună cu premierul şi preşedinţii Camerelor pentru promovarea intrării în Schengen.

Corlăţean a subliniat că a avut contacte la nivel de omolog cu Guvernul Federal de la Berlin şi a găsit la Guido Westerwelle "înţelegere", însă este nevoie "de o decizie politică favorabilă care în Germania trebuie luată la cel mai înalt nivel".

"Deci trebuie să fim foarte clari în a face distincţie şi a face distincţie între ceea ce înseamnă onestitate în asumarea unor obligaţii politice de reprezentare a statului român şi ceea ce se întâmplă în realitate", a spus şeful diplomaţiei.

El a deplâns şi faptul că nici liderii PDL nu au promovat la nivelul colegilor din Partidul Popular European obiectivul naţional Schengen.

"Dialogul popularilor europeni din România a fost de fapt un atac la adresa guvernului USL şi a Ministerului de Externe. Nu şi-au folosit din păcate aceste pârghii pe care noi, social-democraţii, colegii liberali şi le-au folosit în familia liberală pentru a deschide uşi la Haga, de exemplu, dar pentru a deschide nişte uşi care să facă acest demers mai realizabil. Nu am văzut, din păcate, aceste demersuri în PDL, nu am văzut aceste demersuri la vârful ierarhiei, ca să avem un confort că tragem cu toţii în aceeaşi direcţie. Ori, aici la un moment dat, vă voi spune că din păcate cei mai mari inamici ai noştri, ai românilor, sunt românii înşişi. Nu toţi, dar din păcate sunt oameni care înţeleg diferit promovarea unui obiectiv naţional", a afirmat Corlăţean, aflat la Palatul Parlamentului la Conferinţa organizaţiei PSD Sector 6.

De asemenea, el a subliniat că solicitarea României de a primi o decizie favorabilă aderării la Schengen este legitimă şi că nu mai trebuie amânată "la nesfârşit", pentru că a îndeplinit de trei ani criteriile tehnice prevăzute de Tratatele UE şi că nu este corectă condiţionarea de alte considerente care ţin de alegerile interne şi dezbaterea temei emigraţiei din unele ţări UE, deoarece este afectată credibilitatea întregului proces.

"Încă o dată, Guvernul îşi face datoria şi îşi va face datoria, dar atunci când nu se respectă regulile europene şi principiile şi criteriile de partea cealaltă şi România le respectă, este o chestiune de poziţie foarte clară. Nu spune nimeni că nu vom mai fi interesaţi de spaţiul Schengen, vom spune că în această perioadă orice am face, oricâte eforturi am face, oricâte investiţii am face, această ţintă a devenit una mişcătoare2, a afirmat Corlăţean.

Întrebat dacă regretă afirmaţia de vineri seară că în cazul unei noi amânări la Consiliul JAI e posibil să nu mai intereseze aderarea la Schengen, el a reiterat că se poate trăi şi fără a intra în spaţiul Schengen, deşi se vor pierde bani şi timp de către români, stat şi companiile occidentale din România.

"Am spus-o până la urmă fără să dramatizăm neapărat, pentru că profilul, miza a fost ridicată foarte mult în ultimii ani, aderarea la spaţiul Schengen cât de mult ar însemna. Da, este importantă aderarea la spaţiul Schengen pentru cetăţenii români care călătoresc să nu mai scoată paşaportul, să nu mai stea la control de securitate la aeroportul de la Frankfurt şi pentru companiile româneşti şi străine care pierd timp, bani şi sunt foarte interesate. Dar în acelaşi timp credeţi că nu vom putea să trăim în continuare? Problema este că vom pierde în continuare, şi occidentalii din România, timp şi bani", a afirmat Corlăţean.

Potrivit acestuia, statul român şi sectorul turistic pierd foarte multe venituri deoarece unor cetăţeni din state terţe li se acordă foarte greu viza de intrare, la fel cum şi cetăţenii din Republica Moldova care doresc să călătorească în România şi spaţiul european trebuie să îndeplinească nişte criterii stricte.

Preşedintele Traian Băsescu se delimitează de afirmaţiile ministrului de Externe, Titus Corlăţean, potrivit cărora, dacă la Consiliul JAI de săptămâna viitoare se amână din nou decizia privind aderarea ţării noastre la Schengen, România ar putea să nu mai fie interesată de acest proces.

Într-o precizare a purtătorului de cuvânt al şefului statului se arată că afirmaţiile ministrului Titus Corlăţean potrivit cărora, în cazul în care aderarea României la spaţiul Schengen va fi amânată din nou cu prilejul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7-8 martie, România nu mai este interesată de acest proces, "reprezintă strict opinia personală a ministrului Afacerilor Externe şi pot fi considerate cel mult o propunere de poziţionare".

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând", precizează Bogdan Oprea.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu îl invită pe ministrul Titus Corlăţean "să renunţe la afirmaţii de acest gen pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României".

Şeful statului "îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces".

"Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen", mai precizează Administraţia prezidenţială.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI de săptămâna viitoare va afecta "credibilitatea procesului", iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.

"Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă - n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (...) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă", a afirmat Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici