Cum i-a întors Europa spatele lui Netanyahu. Ofensiva Israelului în Gaza, criticată de lideii europeni 

La mai puțin de doi ani de la atacul terorist comis de Hamas pe 7 octombrie asupra Israelului, Benjamin Netanyahu a pierdut sprijinul Europei. Dacă inițial liderii cei mai influenți ai continentului și-au exprimat susținerea pentru dreptul Israelului de a se apăra și pentru ofensiva împotriva grupării Hamas, noile tactici militare adoptate (raiduri aeriene intense, lipsa hranei și a ajutorului umanitar) au dus la o pierdere accelerată a acestui sprijin, scrie The Telegraph.

O nouă strategie militară: „Carele lui Ghedeon”

Operațiunea „Gideon’s Chariots” își propune, în premieră, să ocupe și să păstreze sub control porțiuni mari din Fâșia Gaza, nu doar să lovească Hamas în anumite puncte. Strategia implică și deplasarea întregii populații civile către o „zonă umanitară” în sud, fiind precedată, până săptămâna trecută, de o blocadă de două luni și jumătate asupra ajutoarelor.

Pe acest fond, tot mai multe voci europene solicită un embargo asupra armelor, considerând că războiul a fost, în mare parte, deja câștigat de Israel.

SUA propune o pauză de 60 de zile a luptelor în Gaza, conform unui plan detaliat

Netanyahu a acceptat noul plan al SUA de încetare a focului în Gaza, dar Hamas este „dezamăgit”

Germania își schimbă tonul

Cel mai clar semnal al acestei rupturi a venit din Germania, unde cancelarul Friedrich Merz a declarat că raidurile aeriene ale Israelului „nu mai sunt de înțeles”. Declarația are o semnificație specială, în contextul responsabilității istorice pe care Germania o are față de Israel, în urma Holocaustului.

Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament al Israelului, după Statele Unite. Totuși, opinia publică germană se schimbă, iar partenerii de coaliție ai lui Merz cer un embargo asupra armelor, pentru a evita complicitatea Germaniei în potențiale crime de război.

Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a reacționat dur, afirmând că orice tentativă de a bloca livrările de arme către Israel ar echivala cu distrugerea țării și cu „un nou Holocaust”.

Von der Leyen, de la susținere deplină la condamnare

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost criticată anterior pentru că a susținut fără rezerve acțiunile Israelului imediat după atacul din 7 octombrie, fără a consulta liderii europeni.

Luni, însă, ea a condamnat utilizarea „forței disproporționate” de către Israel, descriind escaladarea situației drept „abominabilă” și cerând un armistițiu imediat.

Presiune economică și comercială

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a suspenda acordul de comerț cu Israelul, după o solicitare în acest sens din partea Olandei, sprijinită deja de 17 dintre cele 27 de state membre.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a suspendat discuțiile comerciale cu Israelul, criticând refuzul acestuia de a permite accesul camioanelor cu ajutoare pentru populația palestiniană. Londra acționează în coordonare cu Berlinul și Parisul, la fel cum procedează și în cazul Ucrainei.

Spania și Irlanda trec din margine în centru

Spania și Irlanda, considerate anterior voci izolate în Europa, încep să câștige teren. Cele două țări au fost acuzate de antisemitism după ce au recunoscut unilateral Palestina în luna mai, dar tot mai multe guverne europene par să le urmeze exemplul.

Spania a organizat recent o întâlnire internațională la Madrid, unde au participat și Marea Britanie, Germania și Italia. Tema centrală a fost propunerea unui embargo asupra armelor destinate Israelului. Mai mult, Irlanda lucrează la un proiect de lege care să interzică importurile din teritoriile palestiniene ocupate și speră să convingă și alte state membre ale UE să-i urmeze exemplul.

Premierul Micheál Martin a afirmat în parlamentul irlandez: „Trebuie să ne concentrăm fără încetare asupra politicilor premierului Netanyahu și ale guvernului israelian, care comit genocid în Gaza.”

Recunoașterea Palestinei, tot mai probabilă

Recunoașterea unilaterală a unui stat palestinian este, pentru Israel, una dintre cele mai mari amenințări diplomatice, imediat după un potențial embargo asupra armelor.

Până acum, majoritatea țărilor din Europa de Vest erau dispuse să recunoască Palestina doar ca parte a unui proces de pace finalizat cu succes. Însă acest pragmatism dă semne că se fisurează, pe măsură ce pozițiile adoptate de Spania și Irlanda devin tot mai influente