Formaţiunile maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, poziţie comună: AUTONOMIA teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice/ REACŢIA partidelor parlamentare - Mediafax

Formaţiunile maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, poziţie comună: AUTONOMIA teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice/ REACŢIA partidelor parlamentare

Liderii celor trei formaţiuni politice maghiare din România – UDMR, PPMT şi PCM – au semnat o declaraţie comună privind autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care ar trebui discutate în 2018 şi ”codificate” din punct de vedere legislativ, prin amendarea Constituţiei.

7511 afişări

Imaginea articolului Formaţiunile maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, poziţie comună: AUTONOMIA teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice/ REACŢIA partidelor parlamentare

Formaţiunile politice maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, iau poziţie comună: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice

Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice

Ţinutul Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice, se arată în rezoluţia comună semnată luni de liderii celor trei formaţiuni maghiare din România – UDMR, PPMT şi PCM, iar limba maghiară să fie egală cu cea română în zonă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit Rezoluţiei comune a UDMR, PPMT şi PCM privind alinierea conceptelor de autonomie semnată, luni, la Cluj-Napoca, statutul limbii maghiare în regiunea Ţinutului Secuiesc ar trebui să fie egal cu cel al limbii române.

”Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată în documentul citat.

De asemenenea, un alt obiectiv comun al celor trei formaţiuni este crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania.

”Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunităţii. Recunoaşterea ei prin lege şi crearea unui sistem instituţional este singura soluţie viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităţilor maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunităţi dispersate, păstrarea identităţii naţionale şi prosperitatea pe pământul natal”, se subliniază în Rezoluţie.

Liderii UDMR, PPMT şi PCM susţin că maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite, şi anume ”autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România”.

”Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale şi a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate şi adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic şi social posibil. Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania şi în vederea obţinerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunităţii maghiare”, se mai menţionează în document.

Rezoluţia a fost semnată la sediul Prezidiului UDMR din Cluj-Napoca de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.

Dragnea: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este neconstituţională şi de neacceptat

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc este neconstituţională, ”de neacceptat şi de nenegociat”, după ce liderii UDMR, PPMT şi PCM au semnat o declaraţie comună prin care cer amendarea Constituţiei în acest sens

”(Opinia mea - n.r.) este foarte clară şi limpede, cum a fost tot timpul. (Autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc,n.r.) este neconstituţional şi de neacceptat. Şi de nenegociat”, a declarat, luni, Liviu Dragnea.

El a mai afirmat că PSD şi UDMR pot colabora în continuare în plan parlamentar.

Orban: PNL respinge categoric solicitările UDMR, PPMT şi PCM privind autonomia Ţinutului Secuiesc

PNL respinge ”categoric” solicitările celor trei formaţiuni politice maghiare din România – UDMR, PPMT şi PCM privind autonomia Ţinutului Secuiesc, a declarat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban, afirmând că astfel de iniţiative au ”zero şanse să fie puse în practică”.

”Le respingem categoric. Se ştie foarte clar că în Constituţie sunt anumite chestiuni care nu pot fi revizuite (...). În ceea ce priveşte autonomia există autonomie locală (...) este un principiu prevăzut în Constituţie, numai că această autonomie locală nu se aplică pe criteriul etnic. În ceea ce priveşte autonomia teritorială acest concept nu există în sistemele democratice”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban, solicitat să comenteze declaraţia comună semnată de UDMR, PPMT şi PCM privind autonomia Ţinutului Secuiesc.

Ludovic Orban a afirmat că România este una dintre ţările care acordă cele mai multe drepturi minorităţilor naţionale şi că ”exagerarea nu face bine nimănui”.

”(...) Nu aş vrea să interpretez ca un act de sfidare la adresa noastră, dar vine pe linia unor declaraţii şi poziţii care nu mi se par corecte faţă de statul român şi faţă de istoria României, cum este declaraţia preşedintelui UDMR, că nu are ce sărbători în anul Centenarului (Marii Uniri-n.r.). (...) Suntem categoric împotrivă şi aceste propuneri nu au nici cea mai mică şansă să întrunească vreodată sprijinul populaţiei din România”, a spus Orban.

Liderul PNL a spus că declaraţia comună a celor trei formaţiuni este o încercare a acestora de a-şi recâştiga susţinerea electorală a cetăţenilor români de etnie maghiară.

”Nu văd un alt rost al unei astfel de iniţiative care are zero şanse să fie pusă în practică”, a adăugat Orban.

Tomac, despre declaraţia privind autonomia: Atitudine provocatoare. Să se oprească aici

Preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, a criticat dur semnarea de către formaţiunile politice maghiare din România a unei declaraţii comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie, spunând că atitudinea duce la dezbinare şi este una provocatoare.
„Sunt de-a dreptul revoltat de această atitudine politică provocatoare pe care liderii maghiari au ales să o adopte la începutul anului în care sărbătorim Centenarul Unirii. Consider această abordare total neinspirată şi dăunătoare. Semnalul dat astăzi de partidele maghiare din România este condamnabil şi de nepermis, întrucât alimentează divizarea societăţii. Este de neînţeles cum oameni care au avut şi au funcţii în statul român îşi permit cu atâta imprudenţă să promoveze subiecte şi acţiuni care în loc să unească, dezbină.”, a declarat deputatul Eugen Tomac.

Preşedintele executiv al PMP a subliniat că România a dat dovadă dintotdeauna de bună înţelegere şi respect faţă de minorităţi. În schimb, „politicienii maghiari din ţara noastră aleg să ne sfideze, testându-ne limitele, şi aşa împinse mult prea mult.

„Credem că este cazul să se oprească aici. De fapt, astfel de abordări radicale şi provocatoare sunt o capcană pentru cetăţenii români vorbitori de limba maghiară. Acestea creează confuzie, duc la dezbinare şi încurajează un discurs extermist care nu îşi are locul. Este inadmisibil să tolerăm în România anului 2018 astfel de excese ale unor oameni ce deţin demnităţi în statul român”, a conchis Eugen Tomac.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.

Formaţiunile politice maghiare din România, UDMR, PPMT şi PCM, poziţie comună

Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat, duminică, pentru corespondentul Mediafax, că declaraţia care va semnată va stabili nişte principii comune.

”Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPM) şi Partidul Civic Maghiar (PCM) vor semna o luare de poziţie comună în vederea alinierii conceptelor de autonomie ale celor trei formaţiuni politice. În ultimii 15 ani au fost multe discuţii pe marginea unor proiecte, iar declaraţia care va semnată, luni, la Cluj-Napoca va stabili nişte principii comune. Pe această bază se va putea merge, poate, mai departe. Vom vedea care va fi finalul acestui demers”, a spus Szilagyi.

Documentul va fi semnat de liderii celor trei formaţiuni politice, Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (PPMT) şi Biro Zsolt (PCM).

UDMR şi PCM au semnat, în 21 martie 2014, un parteneriat strategic care a vizat, printre altele, înfiinţarea unui grup de lucru comun pentru proiectele privind autonomia culturală transilvană şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

În urma acestui parteneriat, la alegerile din 2016, PCM a primit două locuri eligibile de parlamentari pe listele UDMR, în judeţele Covasna şi Mureş.

 

Dragnea: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este neconstituţională şi de neacceptat

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc este neconstituţională, ”de neacceptat şi de nenegociat”, după ce liderii UDMR, PPMT şi PCM au semnat o declaraţie comună prin care cer amendarea Constituţiei în acest sens

”(Opinia mea - n.r.) este foarte clară şi limpede, cum a fost tot timpul. (Autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc,n.r.) este neconstituţional şi de neacceptat. Şi de nenegociat”, a declarat, luni, Liviu Dragnea.

El a mai afirmat că PSD şi UDMR pot colabora în continuare în plan parlamentar.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
UDMR ,
PARTIDE ,
AUTONOMIE

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.