Gitenstein: Corupţia e o problemă aici; uneori Guvernul pare lent în a lua decizii sau opac - Mediafax- pagina 3

Video Gitenstein: Corupţia e o problemă aici; uneori Guvernul pare lent în a lua decizii sau opac

Ambasadorul SUA la Bucureşti Mark Gitenstein declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că în România corupţia este o problemă şi că sunt momente în care Guvernul pare prea lent în a lua decizii sau opac în explicarea lor, aspecte reclamate de investitorii străini.

118 afişări

R. Alt subiect: scutul american antirachetă. România şiSUA au început au început negocierile oficiale pe tema desfăşurăriide elemente ale scutului antirachetă. Spuneţi-ne, există un text deacord sau de tratat care se negociază în prezent şi de fapt caresunt elementele acestuia?

M.G.: Da. Toate subiectele legate de un tratat sunt discutate.Am luat parte la discuţiile oficiale săptămâna trecută. Au avut loco serie de informări aprofundate acolo despre solicitările tehnice,despre toate aspectele juridice legate de tratat, dar nu a fostluată o decizie finală.

 

R.: Statele Unite se gândesc la anumite locaţii dinRomânia?

M.G.: Nu. Este de datoria românilor să decidă. Noi le-amprezentat românilor cerinţele tehnice care trebuie îndeplinitepentru plasarea interceptoarelor. Românii vor trebui să vină cu opropunere, dar nu am văzut nimic deocamdată.

R.: Şi de câte locaţii aţi fi interesaţi?

M.G.: Cred că discuţiile sunt despre o singură locaţie, va fialeasă una singură.

R. O locaţie. Şi, odată cu interceptoarele, vor fi aduşişi militari americani pentru a le manevra?

M.G.: Va fi personal care va lucra la ele.

R.: Alte detalii nu ne puteţi oferi?

M.G.: Nu, acum nu.

R.: Raportul Departamentului de Stat privind situatiadrepturilor omului a indicat, în ceea ce priveşte România, cazuride discriminare la adresa comunităţii evreieşti. De asemenea, aufost plângeri legate de ritmul lent al restituirii proprietăţilorconfiscate. Ce credeţi despre acest subiect?

M.G.: În primul rând, vreau să spun că, întorcându-mă aici, caevreu ai cărui străbuni au plecat din această ţară, m-am bucurat săparticip la inaugurarea Memorialului Holocaustului aici înoctombrie 2009. Este un monument bine realizat şi m-am bucurat că afost construit. Am acordat mult timp vizitării comunităţilorevreieşti din România. Cred că unul dintre cele mai minunatelucruri făcute de România după Revoluţie este înfiinţarea ComisiaWiesel şi a Institutului Wiesel, eforturi concrete de asumare atrecutului.

În ceea ce priveşte restituirea proprietăţilor, principalulsubiect care mă preocupă este Fondul Proprietatea. De aceea amfelicitat-o pe preşedinta Roberta Anastase, pentru că una din celepatru legi pe care le-a trecut prin Camera Deputaţilor la începutulacestei săptămâni este una care permite Franklin Templeton săînceapă gestionarea acestui fond. A existat multă îngrijorarelegată de Fond, dacă este bine gestionat şi dacă bunurile sale nusunt risipite, pentru că de fapt aceştia sunt banii din care se vorrealiza retrocedările.

Mulţi americani în vârstă care au fost victime ale comunismuluisau fascismului şi ale căror bunuri au fost confiscate încep sămoară, îmbătrânesc tot mai mult şi acceptă să primească sumederizorii în contul despăgubirilor fiindcă se tem că nu vor priminici un ban de la Fond. Cred că de aceea este important ca valoareaacestui Fond să fie asigurată în continuare.

Am acordat de asemenea mult timp modului în care este rezolvatăproblema Bisericilor greco-catolice. Am acordat de asemenea timpproblemei victimelor comunismului şi a confiscării proprietăţiloracestora de către comunişti. Este un subiect important pentruStatele Unite pentru că există 400.000 de americani de origineromână şi mulţi sunt preocupaţi de acest subiect. Aşa că aud foartedes aceste probleme.

R.: Recent, Curtea Constituţională a României a declaratneconstituţională legea lustraţiei. Care este opinia dumneavoastrădespre această decizie şi, mai ales, la 20 de ani după Revoluţiecredeţi că mai este necesară o lege a lustraţiei?

M.G.: Nu cunosc argumentele constituţionale pe baza cărora afost dată decizia. Nu sunt expert în Constituţia României. Darnoţiunea de lege a lustraţiei nu este complet necunoscută înStatele Unite. Poate că nu ştiţi dar după Războiul Civil, Guvernula pus interzis sudiştilor secesionişti să deţină funcţii. De fapt,ei aveau legi mult mai dure decât cea din România. În cele dinurmă, acele prevederi au fost relaxate. Legea aici, din câteînţeleg, nu a fost niciodată implementată pe deplin.

Deci cred că este foarte important să îţi asumi trecutul. Îladmir mult pe Nelson Mandela şi tot ceea ce a făcut el în Africa deSud. Graţie Comisiei Wiesel, România a reuşit foarte bine să îşiasume Holocaustul. Probabil că ar trebui să investiţi timp şienergie pentru a vă gândi cum să vă asumaţi trecutul comunist. Esteo parte importantă a istoriei României, pe care trebuie să v-oasumaţi deschis. Nu trebuie să presupună măsuri punitive, dartrebuie asumată.

R.: Strategia Naţională de Apărare trimisă săptămânaaceasta la Parlament menţionează campaniile de presă menite sădiscrediteze sau să creeze presiuni asupra instituţiilor, printrevulnerabilităţile ţării. Credeţi că asta ar putea afecta libertateade expresie în România?

M.G.: Depinde ce se întâmplă ca urmare a acestei prevederi.Părerea mea este că presa din România nu diferă de presa dinStatele Unite şi în multe cazuri este subiectivă. Finanţatoriiinstituţiilor de presă au propriile interese. Şi în Statele Uniteeste la fel. E suficient să te uiţi la posturi precum MSNBC şi FoxNews şi vei vedea acelaşi lucru. Copiaţi destul de bine situaţiadin Statele Unite.

Soluţia din punctul meu de vedere este ca media să relatezecazurile de abuz al statului asupra unei instituţii de presă sau alunor instituţii de presă asupra concurenţei. Relataţi despre ele!Cred că soluţia este să se scrie mai mult despre astfel desituaţii, să se facă mai multă lumină, instituţiile de media să secritice mai mult una pe cealaltă, pentru că oamenii sunt mult maiinteligenţi decât vă imaginaţi şi înţeleg ce se întâmplă. Cu câtrelataţi mai mult, cu atât deciziile lor vor fi luate mai încunoştinţă de cauză.

R.: Când aţi venit în România, aţi vorbit cu plăcere derădăcinile româneşti pe care eraţi hotărât să le cercetaţi. V-aţigăsit rude?

M.G.: Am găsit rude în Republica Moldova. Am fost la Chişinău dedouă ori şi m-am întâlnit cu membri ai familiei Gitenstein. Estevorba despre o tânără, o verişoară îndepărtată. Încă nu înţelegexact care este relaţia de rudenie. Se numeşte Sonia Gitenstein,are 30 de ani şi se ocupă de cimitirul evreiesc de acolo şi conduceo organizaţie care protejează cimitirul acesta. L-am cunoscut şi petatăl ei, care este de vârsta mea. Se numeşte Daniel Gitenstein.Numele lor se scrie exact ca al nostru şi în mod clar de înrudim,pentru că nu sunt prea mulţi Gitenstein în lume. Iar noi provenimdin Chişinău. Încercăm să clarificăm lucrurile.

Cât despre rudele mele din Botoşani, familia Bralower... cred cănu mai există urmaşi. Nu am ajuns încă la Botoşani, dar am undocument de 400 de pagini cu genealogia familiei de la un vărîndepărtat al meu din Statele Unite, care arată exact când auplecat şi cine era stră- străbunica mea. Am şi o fotografie custră-străbunica mea, care a locuit din Botoşani şi a imigrat înSUA. Străbunicul meu a adus-o la el. Aşa că am să mă duc acolo şiam să încerc să caut posibile rude. Mă tem că nu voi găsi penimeni. Există foarte puţini evrei în acea zonă a României şi aş fisurprins să mai descoper rude în viaţă.

R. : Trecând la un alt subiect, în timpul audierilordumneavoastră în Senat, anul trecut, aţi spus că o prioritate amandatului dumneavoastră va fi reluarea adopţiilorinternaţionale.

M.G.:Da

R.:Ce puteţi spune acum despre acestsubiect?

M.G.: Abordarea mea în legătură cu subiectul adopţiilor este cămi-ar plăcea să fie reluate adopţiile internaţionale. Şi am făcuteforturi pentru aceasta. Preocuparea mea este legată de copii şivreau să mă asigur că ajung în căminul potrivit. Am identificat 300de copii care pot fi adoptaţi. Guvernul român mi-a oferit câtevainformaţii despre situaţia lor. Cred că doar 40 din aceşti copii nuau fost adoptaţi. Încerc să aflu care este starea lor de sănătate,cât de bine sunt trataţi.

Apoi, mi-aş dori să văd o schimbare în legislaţia română privindadopţiile, astfel încât copiii să poată fi adoptaţi mai uşor şi mairepede, indiferent dacă sunt adoptaţi de români sau de altcineva.Pentru că eu cred că nu este un lucru sănătos faptul că aceşticopii nu sunt în mijlocul unor familii cât mai repede. Soţia mealucrează ca voluntară aici la un centru dintr-un spital unde stauîn primul an din viaţă. Şi atunci trebuie adoptaţi, cât mai repedecu putinţă. Deoarece cu cât stau mai mult în instituţii cu atât maimare va fi impactul asupra dezvoltării lor emoţionale şiintelectuale. Ştiu că există oameni care doresc să fie schimbatălegea aşa încât procesul să fie mai rapid iar acesta este un lucruextrem de important. Şi ştiţi, cunosc oameni - americani - carelocuiesc aici, în România şi care încearcă să adopte şi au multeprobleme.

Aceşti copii merită o familie exact aşa cum am avut noi.

R.: Tot la momentul numirii dumneavoastră ca ambasadorîn România aţi fost criticat de presă - mă refer la WashingtonTimes - pentru activităţile dv de lobby. S-a scris de asemenea căîn cariera dumneavoastră aţi reprezentat Lockheed Martin, companiacare acum a fost selectată să livreze României avioanele F16. Ce lerăspundeţi celor care spun că ar fi un conflict de intereseaici?

M.G.: Regulile privind conflictul de interese sunt foarte dureîn Statele Unite. Şi sunt şi foarte clare. Sunt probabil regulimult mai dure decât în România. Eu de exemplu nu am voie săreprezint sau să am vreo influenţă asupra vreunei companii în caream investiţii personale. De exemplu, dacă aş avea acţiuni laLockheed Martin, nu aş putea face niciun fel de muncă în favoareaLockheed Martin. Nu am acţiuni la Lockheed Martin şi sunt absolutsigur că nici nu am avut vreodată.

Dacă aş fi reprezentat Lockheed Martin în ultimii doi ani prinfirma mea de avocatură, nu aş fi putut face niciun fel de muncă înfavoarea Lockheed Martin până la împlinirea termenului de doiani.

Eu nu am reprezentat Lockheed Martin în ultimii doi ani. Amreprezentat Lockheed Martin acum zece sau 15 ani, nu mai îmiamintesc, a fost acum mult timp, în anii '90. Şi nu a avut nimicde-a face cu achiziţiile.

În al treilea rând, eu nu am nicio influenţă asupra deciziaGuvernului american de a sponsoriza F-16 sau Lockheed Martin pentruprogramul românesc de avion multirol. Aşa că nu am avut nicioinfluenţă asupra aceastei decizii.

În schimb, nu am voie să fac anumite lucruri care au legătură cuBrookings Institution. Nu am voie să fac nimic care ar influenţaBrookings Institution, pentru că am lucrat acolo. Nu am voie să facnimic care să aibă impact direct asupra firmei mele de avocatură.Adică dacă firma mea de avocatură ar veni aici şi ar spune "Am vreasă ne ajuţi cu firma aceasta sau aceasta", eu le-aş spune "Nu văpot ajuta pe voi sau acea companie".

Deci există multă lucruri pe care nu am dreptul să le fac, darLockheed Martin nu figurează printre ele.

R.: Diplomaţii români lucrează pentru o vizită apreşedintelui Traian Băsescu în Statele Unite.

M.G.: Lucrăm la acest aspect.

R.: Se va întâmpla anul acesta? Anulviitor?

M.G.: Cine ştie?! Adică, preşedintele Statelor Unite este opersoană cu un program destul de încărcat, aşa că... dar lucrăm laasta.

R. Deci lucraţi la o întâlnire bilaterală alor?

M.G.: Asta încercăm să facem.

R.: Anul acesta?

M.G.: Nu ştiu când se va întâmpla. Eu am încercat... Mi-arplăcea să se întâmple mâine. Mi-ar plăcea să vină preşedinteleObama aici chiar mâine. Dar l-am adus pe vicepreşedinte aici.

R.: Apropo, l-am putea vedea pe preşedintele Obama aici,la Bucureşti?

M.G.: V-am spus că mi-ar plăcea să vină, dar nu se ştie. Fiecareţară din lume vrea acelaşi lucru, iar el nu este decât o singurăpersoană.

R.: Spuneţi-mi domnule ambasador, cum vi se pare viaţaîn România?

M.G.: Îmi place aici. Este cea mai bună slujbă pe care am avut-ovreodată. Iubesc locul, oamenii, munca mea, echipa cu care lucrez.Singurul lucru care nu este bun este că mă aflu la 8.000 de km denepoţii şi de copiii mei.

R.: Nu vă vizitează?

M.G.: Ba da, mă vizitează. Dar aş vrea să-i văd în fiecaresăptămână.

R.: Le-a plăcut în România?

M.G.: S-au îndrăgostit de România. Şi vor să revină aici. Defapt, fiul meu, soţia lui şi nepotul meu se vor reîntoarce aici înjurul datei de 6 iulie, cred. Vom petrece cam o săptămână-zece zileaici şi apoi vom pleca pentru încă o săptămână în Turcia, laIstanbul. Abia aştept.

R.: Deci vă veţi petrece vacanţa în Turcia?

M.G.: O parte aici şi o parte în Turcia.

R.: Aţi recomanda România ca destinaţieturistică?

M.G: Absolut!

R.: În pofida infrastructurii?

M.G.: În pofida infrastructurii! Am avut nişte prieteni foartedragi care au venit aici acum zece zile şi i-am încurajat să mergemla Oradea. A fost foarte frumos acolo, în zona montană. Apoi - eleste pescar, ca şi mine - am mers împreună în Deltă şi am statîntr-un hotel plutitor. A fost foarte cald, dar ne-am distratgrozav. Am văzut multe păsări, n-am prins prea mult peşte. Eu amprins unul singur, dar i-am dat drumul înapoi în apă.

N-am fost în Maramureş, dar vreau să mă duc acolo.

Ştiţi, din păcate, fac multe drumuri dar când ajung undeva suntfoarte multe obligaţii oficiale de care trebuie să mă achit. Iar euvreau să mă relaxez. De exemplu îmi place să pictez şi aş vrea săpictez. Sper să avem o săptămână doar Libby şi cu mine undeva, înTransilvania în august, fără întâlniri oficiale. Doar pentrupictură şi plimbări.

R.: Deci pescuiţi, pictaţi... Ce altceva maifaceţi?

M.G. Dorm foarte mult în weekend. E un alt hobby al meu.

Înapoi

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
GITENSTEIN ,
INVESTITORI ,
CORUPŢIE

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.