Guvernul discută, marţi, directiva UE privind garanţiile pentru copiii inculpaţi în cauzele penale

„Scopul directivei acela de a stabili garanţii procedurale pentru minorii care sunt persoane suspectate sau acuzate în proceduri penale astfel încât aceştia să fie în măsură să înţeleagă desfăşurarea procedurilor şi să îşi exercite dreptul la un proces echitabil, precum şi de a preveni recidiva în cazul copiilor şi de a promova integrarea socială a acestora. Cea mai mare parte a dispoziţiilor acesteia sunt deja transpuse în legislaţia naţională, în special prin prevederile Codului de procedură penală şi ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, conform expunerii de motive a proiectului de hotărâre.

Potrivit sursei citate, există însă şi o serie de prevederi ale directivei care necesită adaptarea legislaţiei interne, acestea fiind în special dispoziţii din domeniul dreptului minorului la informare, dreptul la evaluare individuală şi la evaluare medicală, dreptul la informare al părinţilor sau tutorelui minorului.

Astfel, „articolele menţionate obligă statele membre a asigura pentru toţi minorii exercitarea dreptului la informare asupra unor aspecte specifice, cum ar fi:

principalele etape ale procesului penal;

dreptul ca titularii răspunderii părinteşti să fie la rândul lor informaţi cu privire la drepturile minorului în cursul procesului penal;

dreptul la protecţia vieţii private, în condiţiile legii;

dreptul de a fi însoţiţi de titularii răspunderii părinteşti pe parcursul procedurilor penale;

dreptul la o evaluare individuală încă din etapa urmăririi penale, în cazul în care minorul este trimis în judecată, cu excepţia cazului când acest fapt ar fi contrar interesului superior al minorului;

dreptul la utilizarea cu precădere a măsurilor alternative detenţiei în cursul procesului penale, precum şi dreptul la reexaminarea periodică a detenţiei;

perioada pentru care poate fi dispusă privarea de libertate, condiţiile pentru prelungire şi durata maximă acesteia;

dreptul de a se prezenta în persoană la proces;

dreptul de a formula căi de atac, conform legii;

dreptul la un tratament specific în timpul privării de libertate”.

Potrivit sursei menţionate, toate informaţiile privitoare la desfăşurarea procesului penal şi la drepturile minorului trebuie comunicate acestuia într-un limbaj simplu şi accesibil, adecvat vârstei sale. De asemenea, toate informaţiile privind drepturile minorului în cursul procesului penal trebuie să fie comunicate şi titularilor răspunderii părinteşti, iar la efectuarea actelor de procedură care implică prezenţa minorului, aceştia trebuie citaţi, cu excepţia cazului în care organul judiciar apreciază că prezenţa lor ar fi contrară interesului superior al minorului ori ar fi de natură să aducă atingere bunei desfăşurări a procesului penal.

„Conform prevederilor directivei, minorul are dreptul la efectuarea unei evaluări individuale în ceea ce îl priveşte, în cel mai timpuriu stadiu adecvat al procedurilor şi, cu excepţia cazului în care acest lucru ar fi contrar interesului superior al minorului. Directiva obligă de asemenea la exceptarea minorului de la acoperirea cheltuielilor de judecată ocazionate de efectuarea înregistrărilor audio-video. În prezent, Codul de procedură penală exclude în mod expres de la acoperirea de către suspect sau inculpat doar cheltuielile cu acordarea asistenţei juridice obligatorii. Directiva prevede aplicarea regulilor speciale privind minorii tuturor persoanelor care erau copii în momentul când au început să facă obiectul procedurilor, dar care ulterior au împlinit vârsta de 18 ani, dacă acest lucru este adecvat ţinând seama de toate circumstanţele cauzei, inclusiv gradul de maturitate şi gradul de vulnerabilitate ale persoanei vizate”, se mai arată în expunerea de motive.

Conform sursei amintite, este instituită şi regula prezumţiei de minoritate, ceea ce înseamnă că ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta suspectului sau a inculpatului şi există motive pentru a se considera că acesta este minor, persoana respectivă va fi prezumată a fi minor.

Statele membre sunt obligate să instituie regula potrivită căreia rezultatele examinării medicale a minorului privat de libertate, efectuate în locul de deţinere, sunt avute în vedere pentru a aprecia capacitatea acestuia de a fi supus actelor sau măsurilor dispuse în cursul procesului penal.

Alt act normativ care figurează pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului, afişată pe site-ul Executivului, este proiectul de modificare a HG 838 din 2015 pentru aprobarea participării României la Studiul internaţional pentru procesul de predare-învăţare, dezvoltat de OECD-TALIS 2018.

Pe agenda Executivului apare şi proiectul de HG privind actualizarea adresei, valorilor de inventar şi a codului de clasificaţie ale unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Mediului.

Totodată, Cabinetul Dăncilă are un proiect care vizează şi HG 1486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi.

Nu în ultimul rând, două memorandumuri sunt înscrie pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Guvernului:

1. Memoradum cu tema: Prezentarea opţiunilor pentru utilizarea instrumentelor de finanţare specificate de Directiva (UE) 2018/410 şi decizia României privind implementarea acestora.

2. Memorandum cu tema: Aprobarea transmiterii de către Guvern, prin Secretariatul General al Guvernului, a unei cereri către Consiliul General al municipiului Bucureşti, privind emiterea unei hotărâri care are ca obiect trecerea a două terenuri cu suprafeţele de 388,10 mp şi 390,15 mp, situate în bd. Mircea Vodă, nr. 44, sector 3, Bucureşti, din proprietatea municipiului Bucureşti, în domeniul public al statului, în vederea dării acestora în administrarea Ministerului Finanţelor Publice.