Igor Grosu, preşedintele Parlamentului din Republica Moldova: Avem promisiunea şi angajamentul colegilor din România că o să ne ajute în procesul de aderare la UE

Întrebat care este situaţia de securitate din Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina, Igor Grosu a subliniat că nu ar trebui să intrăm într-o zonă de confort: „Pot să vă spun că situaţia de securitate din Republica Moldova şi regiunea transnistreană o privim din două prisme: prin optica cetăţeanului de rând, care nu vrea război, care este foarte îngrijorat de ceea ce se întâmplă în Ucraina, care are conexiuni umanitare, comerciale şi de altă natură cu regiunea Odesa în special – au şi rude ş.a. – şi a doua dimensiune, cea militară, şi aici mă refer la armata rusă, care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, în stânga Nistrului, în Transnistria.

Situaţia este complicată, nu trebuie să intrăm în zona de confort, pentru că nu este aşa, atât timp cât o să continue ostilităţile, invazia Rusiei în Ucraina, o să planeze pericolul asupra regiunii Odesa, având repercursiuni imediate asupra noastră. Apoi, vorbim de un alt val de refugiaţi. Ca date comparabile, populaţia Republicii Moldova are 2,5 milioane, iar populaţia regiunii Odesa are 2 milioane de oameni. În cazul înrăutăţirii a situaţiei în Odesa, în Nikolaev, toţi oamenii aceştia o sa vină spre noi, spre România ş.a. În cazul acesta, al unui scenariu prost, suntem mai bine pregătiţi, pentru că avem deja experienţa primului val, avem şi un proces de coordonare cu Poliţia de Frontieră a României, cu autorităţile române şi o să gestionăm mai bine în cazul în care vom fi nevoiţi să gestionăm. În rest, nu ne relaxăm, acesta este mesajul pe care îl transmitem de fiecare dată cetăţenilor şi celor din blocul de forţă, nu avem niciun motiv atât timp cât ostilităţile continuă în Ucraina”.

Moldova şi Ucraina au primit de curând statutul de candidat la aderarea în UE. Despre procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Igor Grosu a declarat că: „Dinamica şi viteza cu care se schimbă lucrurile în vecinătatea UE şi în întreaga Europă este cu totul alta decât până la 24 februarie. O spun pentru a accentua că noi o să ne mişcăm foarte repede, cel puţin noi o să depunem efort ca să ne mişcăm foarte repede. O să avem nevoie - şi deja avem – promisiunea şi angajamentul colegilor din România că o să ne ajute. Când vorbim despre aproximarea legislaţiei, la modul practic, nu trebuie să inventăm bicicleta. Este legislaţia tradusă, implementată în România - şi acesta este subiectul pe care îl discut permanent când mă întâlnesc cu colegii mei, cum facem să preluăm din această experienţă. Noi, evident, avem încă multe carenţe, multe lucruri de implementat. Nu aşteptăm clemenţă, scutiri pe anumite dosare, combaterea corupţiei, reforma justiţiei, ele sunt importante pentru noi, pentru că fără instituţii, fără o rezilienţă pe bune a instituţiilor niciun stat nu poate funcţiona şi nu poate rezista”.

Vorbind despre relaţiile dintre România şi Republica Moldova, acesta a subliniat că: „Acum relaţiile  sunt cele mai bune şi cele mai pragmatice. Noi am depăşit etapa emoţională, curat emoţională care e bine să existe, suntem un popor, un neam, avem o istorie, o limbă - şi am reuşit să o aducem în zona lucrurilor foarte pragmatice, zona proiectelor, zona interconexiunilor, fie că vorbim de poduri, de cale ferată, de roaming, de sistemul educaţional. Acum – de fiecare dată am ţinut să le subliniez colegilor mei din România – e timpul să ajungem la etapa investiţiilor şi noi ne dorim cât mai multe investiţii româneşti în Republica Moldova”.