În urmă cu 20 de ani, la Bucureşti, începeau protestele care au dus la căderea comunismului

Unda de şoc a Revoluţiei de la Timişoara ajungea, în 21 decembrie 1989, la Bucureşti, locuitorii Capitalei, scoşi iniţial în stradă pentru un miting de susţinere a lui Nicolae Ceauşescu, dând lovitura de graţie regimului comunist.

334 afişări
Imaginea articolului În urmă cu 20 de ani, la Bucureşti, începeau protestele care au dus la căderea comunismului

În urmă cu 20 de ani, la Bucureşti, începeau protestele care au dus la căderea comunismului (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Deşi protestele izbucnite în 16 decembrie făcuseră dinTimişoara primul oraş liber al României, cu preţul multor jertfeomeneşti, Nicolae Ceauşescu, încă sigur pe eficienţa sistemului săurepresiv, a convocat în Bucureşti o mare adunare populară pentru a"înfiera" actele huliganice din oraşul de pe Bega.

În 21 decembrie, în faţa sediului CC al PCR s-au adunat mulţimi,ca de obicei perfect ordonate, purtând tablouri ale lui NicolaeCeauşescu şi ale Elenei Ceauşescu şi pancarte care exprimausolidaritatea cu conducerea PCR şi dezacordul faţă de "acţiunilebandelor teroriste din Timişoara şi faţă de complotiştii străinialiaţi cu trădătorii autohtoni".

Printre urale şi scandări se fac tot mai puternic auzitehuiduieli şi fluierături. Imaginea lui Ceauşescu din acel moment -cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fărăsucces să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - afost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toatălumea. Cu această imagine s-a întrerupt transmisia în direct decătre Televiziunea Română.

După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia,continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câtevaimagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală.Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de leia salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

Ceea ce nu s-a putut vedea în secvenţele transmise deTeleviziune, încă sub cenzura strictă a conducerii PCR, era un grupde muncitori de la Turbomecanica, care au strigat: "Timişoara,Timişoara!", "Ai omorât copii nevinovaţi!".

Iniţiativa lor coincide cu aceea a lui Nica Leon care,dintr-o altă parte a pieţei striga: "Traiască Timişoara!", "JosCeauşescu!". Explodează apoi şi o petardă. A fost clipa destupefacţie pentru Ceauşescu şi ai lui, clipa în care semnalulTimişoarei se făcea auzit şi la Bucureşti. Mulţimea aînceput să fugă, ţipând, spre străzile din apropiere, abandonândsteaguri şi tablouri. Cei mai curajoşi au încercat să se facăascultaţi: "Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergemla Intercontinental", se auzea. Tot mai mulţi strigau: "JosCeauşescu!", "Jos călăul!", "Jos analfabeta!", "Jos cizmarul!", "Şivoi sunteţi români!".

La scurt timp după încheierea marii adunări populare decondamnare a mişcării de la Timişoara, bucureştenii, tinerii înprimul rând, au ieşit în stradă pentru a continua ceea ceîncepuseră timişorenii. Centrul Capitalei, de la Piaţa Romană pînăla Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu pînă la Piaţa Rosetti,s-a umplit de demonstranţi. Arhitectul Gheorghe Ciobotaru a scriscu tempera pe carton primele afişe: "Jos comunismul!", "Josdictatura!", "Timişoara!". În faţa hoteluluiIntercontinental - nucleul uriaşei demonstraţii bucureştene -tinerii au îngenuncheat şi au păstrat momente de reculegere pentruTimişoara. Apar lideri de opinie care încercau să vorbeascămulţimii, facând un apel la solidaritate muncitorilor, dar apar şiforţe de represiune cu scuturi, căşti, bastoane şi încercuiesczonele ocupate de demonstranţi. Tot în zona Intercontinental,înainte ca demonstranţii să se organizeze, apare un grup deaproximativ 50 de indivizi, bine făcuţi, înarmaţi cu bastoane.Deplasându-se în grup, ei scandau: "Noi suntem poporul!". Misiunealor era să-i descurajeze, prin agresivitate, pedemonstranţi.

În cîteva ore, oraşul părea pregătit de luptă. Pe de-o parte,manifestanţii, neînarmaţi şi neorganizaţi, unii cu flori în mâini,flori pe care le oferă soldaţilor, pe de altă parte, militaridotaţi cu căşti şi scuturi, aliniaţi pe străzile centruluiCapitalei, tanchete, TAB-uri, trupe USLA, civili înarmaţi. S-a trasîn mulţime de pe clădiri, din mijlocul manifestanţilor, de pestrăzile laterale, de pe tanchete. Unii dintre manifestanţi au fostîmpuşcaţi. Pe de altă parte, maşinile pompierilor trimiteau spremulţime jeturi puternice de apă, iar maşini ale Miliţiei, luaudemonstranţi, îndreptându-se apoi către Jilava.

Pentru a rezista ofensivei, demonstranţii încercau şi ei să seorganizeze. În faţa restaurantului "Dunărea", vis-a-vis deIntercontinental, s-a improvizat o baricadă, care a devenit sediulprovizoriu al revoluţionarilor şi ţinta de atac a forţelor derepresiune. Acolo eşuează de mai multe ori cei ce o iau cu asalt,acolo se ţin discursuri, se rostesc îndemnuri, mor sau sunt răniţioameni, ard maşini. Oamenii îngenunchează pentru rugăciune şipentru reculegere, se întind pe caldarîm pentru a opri înaintareatanchetelor. De-abia la miezul nopţii, cînd se dezlănţuie cu furierepresiunea, baricada este distrusă, iar macaralele o demonteazăbucată cu bucată. Pînă după ora 3.00, s-a tras intens. Spredimineaţă, stropitorile au spălat sângele de pe caldarâm, Capitalapărând pregătită pentru o zi obişnuită.

În 22 decembrie '89, înainte de ora 7.00, muncitorii de pemarile platforme industriale ale Capitalei s-au îndreptat sprecentru. Coloane nesfârşite din Militari, Pipera, de la Uzinele "23August", Republica, s-au îndreptat spre centru oraşului, purtândsteaguri fără stema Republicii Socialiste România Barajele careîmpiedicau accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatuluis-au dovedit inutile.

La 9.30 Piaţa Universităţii era plină. Demonstranţii cer Armateişi Miliţiei să treacă de partea lor.

Cu puţin înainte de ora 10.00, Nicolae Ceauşescu, însediul Comitetului Central (CC) al PCR, prezidează ultima şedinţă aacestui for, în care anunţă că, din cauza situaţiei extrem degrave, a preluat conducerea armatei şi s-a hotărît să instituiestarea de necesitate în întreaga ţară.

Despre generalul Vasile Milea, ministrul Apărării, care seîmpuşcase cu cîteva zeci de minute în urmă, chiar în sediul CC,Nicolae Ceauşescu spunea că a fost un trădător.

Puţin după ora 10.00, postul de radio anunţăintroducerea stării de necesitate în întreaga ţară, printr-undecret semnat de Ceauşescu. Cetăţenii - conform decretului - nu auvoie sa se întrunească în grupuri mai mari de cinci persoane. Laacea oră, în centrul Bucureştiului, se aflau sute de mii deoameni.

La CC al PCR, Nicolae Ceauşescu, înconjurat de fidelii săi, faceîncă o încercare de a salva situaţia. Apare cu suita în balconulsediului CC şi încearcă să se adreseze oamenilor adunaţi în PiaţaPalatului. La primul semn că vrea să-şi înceapă discursul, esteîntâmpinat cu ostilitate unanimă. Ceauşescu se retrage îngrabă.

Demonstranţii au forţat uşile masive ale clădirii şi auescaladat balconul.

Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişulclădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter.

Generalul Victor Atanasie Stănculescu, adjunct al ministruluiApărării Naţionale, se întorsese de câteva ore de la Timişoara. CumVasile Milea murise, iar Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major,lipsea, Victor Stănculescu era de fapt, în acel moment,conducătorul Armatei. Nedorind să fie implicat în niciun fel îndesfăşurarea evenimentelor, şi-a pus un picior în ghips pentru apărea indisponibil.

După ora 11.00, aflat în exerciţiul funcţiunii, VictorStănculescu ordonă ca armata să se retragă în cazarmi, iar dupăcâteva minute îi raportează lui Ceauşescu că Piaţa Palatului esteinvadată de mulţime. Ceauşescu, într-o nouă criză de mânie,întreabă cum de a fost posibil, cine a permis oamenilor să ocupepiaţa. Tot Victor Stănculescu întăreşte ordinul prin care erachemat elicopterul pentru a-i scoate pe soţii Ceauşescu dinclădirea CC.

Primul popas al fugarilor este Snagovul, unde Ceauşescu spera săstabilească nişte legături salvatoare. După ce îi abandonează peEmil Bobu şi Manea Mănescu, soţii Ceauşescu se urcă din nou înelicopter, ordonându-i pilotului Vasile Maluţan să-i ducă spreTârgovişte. Speriat de misiunea ce-i revenise, pilotul îi debarcăînainte de localitatea Titu, sub pretextul că pot fi reperaţi de lasol şi pot fi oricând doborâţi. După ce reuşesc să captureze unautomobil Dacia, condus de un medic din Găeşti, cei doi cer să fieduşi la Tîrgovişte. Maşina se defectează, astfel că în comunaVăcăreşti este oprită o altă Dacie, al cărei proprietar îi conduceşi îi lasă la Institutul pentru Protecţia Plantelor din Târgovişte,unde, după nici o oră (15,30) sosesc două maşini ale Miliţiei careîi preiau pe cei doi soţi şi îi duc, sub stare de arest, la ounitate militară din oraş.

Momentul decolării elicopterului cu cuplul Ceauşescu de peacoperişul sediului CC a fost primit cu bucurie de cei aflaţi înPiaţa Palatului.

La cîteva ore de la fuga Ceauşeştilor, TeleviziuneaRomână Liberă anunţă constituirea unui nou organism al puterii -Frontul Salvării Naţionale (FSN) - care "grupează toate forţelesănătoase ale ţării" şi al cărui scop este "instaurareademocraţiei, libertăţii şi demnităţii poporuluiromân".

Din Consiliul de conducere al FSN făceau parte: Doina Cornea,Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Lászlo Tökés, Dumitru Mazilu, DanDeşliu, general Ştefan Guşă, general Victor Athanasie Stănculescu,Aurel Dragoş Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu,Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, MihaiMontanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, capitanMihail Lupoi, general Dan Voinea, capitan Emil Dumitrescu, VasileNeacşa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, EugeniaIorga, Paul Negriţiu, Gheorghe Manole, Cazimir Ionescu, AdrianSârbu, Constantin Cîrjan , Domokós Géza, Magdalena Ionescu, MarianMierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, IonIliescu.

Ion Iliescu este desemnat să transmită la posturile deradio şi televiziune "Comunicatul către ţară al Consiliului FSN",care constituie o primă variantă de platformă-program a nouluiorganism al puterii de stat din România.

FSN şi platforma-program care îl reprezintă apar din colaborarealui Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, NicolaeMilitaru, Ştefan Guşă, Mihail Lupoi, Dumitru Apostoiu, AlexandruBîrlădeanu, Silviu Brucan etc.

La Tîrgovişte are loc procesul soţilor Ceauşescu, eifiind acuzaţi de genocid şi de subminarea puterii de stat, întrucâtau determinat în decursul vremii moartea a 60.000 de persoane, auorganizat acţiuni armate împotriva poporului român şi a puterii destat, au distrus bunuri obşteşti şi au încercat să fugă din ţară pebaza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuşi la bănci dinstrăinătate.

Aceste acuzaţii formulate de completul de judecată au fostîncadrate în categoria crimelor grave săvârşite împotriva poporuluiromân. Sentinţa a fost executată, în 25 decembrie 1989, în jurulorei 14.45, în incinta garnizoanei din Târgovişte.

În Bucureşti s-a tras de la izbucnirea protestelor, în primulrând în Piaţa Palatului şi la Televiziune, dar şi în alte zone aleoraşului. În acele zile erau frecvente informaţiile privind atacuriasupra unor instituţii importante. Psihoza creată a dus şi lasituaţii în care cei care aveau arma au deschis focul tocmai asupracelor veniţi să-i ajute.

Astfel, în 23 decembrie, la Otopeni, 53 de jandarmi dela Câmpina, trimişi să apere aeroportul, au fost ucişi, crezându-secă sunt terorişti. În dosarul militarilor ucişi la Otopeni, uncăpitan şi doi generali din Ministerul Apărării au fost condamnaţila închisoare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici