Video INTERVIU: Iliescu: Încă 20 de ani până când România va fi echivalentă cu media Europei dezvoltate

Ion Iliescu estimează, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, la 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, că, în mare, aşteptările de atunci s-au îndeplinit, critică "polarizarea socială stridentă" şi estimează că abia peste 20 de ani România va fi la nivelul mediei Europei dezvoltate.

75 afişări

Reporter: Ce funcţie aveaţi la Revoluţie?

Ion Iliescu: Eram directorul Editurii Tehnice.

Rep.: Ce făceaţi în acele zile sau în zilelepremergătoare?

I.I.: Editura Tehnică e o editură de tradiţie, care s-a născutprin anii '50 şi a desfăşurat o amplă activitate de elaborare delucrări pentru muncitorii din industrie, pentru personal mediutehnic şi pentru ingineri, ca şi pentru specialiştii diverselordomenii. A fost o editură prestigioasă, a scos lucrări de mareimportanţă. Deci atunci lucram în Editura Tehnică. Printre alteleaveam şi câteva lucrări care se executau la tipografia dinTimişoara. De aceea, pe 17, dimineaţa, spre exemplu, unul dintreredactori urmărea o lucrare care trebuia să vină să fie tipărită laTimişioara. Şi în dimineaţa zilei de 17, telefonând ca să seintereseze de mersul cărţii, a avut un foarte scurt dialog cucineva din partea tipografiei, care a vorbit despre faptul că seaud împuşcături în oraş şi că în Timişoara e prăpăd. Şi s-aîntrerupt legătura telefonică. Deci am avut un semnal - direct,nemijlocit - întâmplător, prin acest contact telefonic cuizbucnirea revoltei, pe de o parte, iar pe de altă parte cuînceputul reprimării revotei populare de la Timişoara.

Rep: Ce aşteptări aţi avut?

I.I.: Atunci toţi aşteptam această schimbare. Era lucrul careplutea în atmosferă. Pe de o parte, se mişca lumea în jurul nostru.În toate celelalte ţări existau asemenea semnale, informaţii, întimp ce la noi eram cu toţii apăsaţi de o atmosferă de control, desuspiciune, de supraveghere, combinată cu agravarea continuă acondiţiilor de viaţă ale oamenilor, în plan economic, în plansocial: lipsa alimentelor pe piaţă, cozile acelea imense la carne,la pâine, la urechi de porc, la gheare de pasăre, şi căldurăpuţină, şi aşa mai departe. Deci fierbea societatea românească. Eraclar că era o incărcătură uriaşă care trebuia să izbucnească. Noin-am avut şansa altora. Polonezii au mers la dialog între guvernareşi opoziţie, cehii vorbesc de Revoluţia lor de catifea, bulgarii auavut temeritatea să îl înlăture pe Teodor Jivkov. A fost meritulchiar conducerii de partid al lor. La noi, conducerea de partid astat până în ultimele clipe alături de Ceauşescu. Şi Ceauşescu şi-apermis în noiembrie să facă un Congres cu tot circul corespunzătorvremii, cu cultul acela jenant al personalităţii. Deci, până laurmă, s-a produs un lucru inevitabil. Iar toată lumea ce-a dorit?Libertate în primul rând, pentru că era încorsetată libertatea degândire, de exprimare, de manifestare, de organizare, trecerea dela dictatură spre democraţie, de la sistemul monopartid şi sistemulpartid-stat spre pluralism politic şi alegeri libere, o nouăConstituţie şi aşa mai departe.

Şi, pe de altă parte - modificări de substanţă în economiacentralizată de stat dirijată de birocraţia de stat spre o economieliberă performantă, să ne aliniem la lume şi să înlăturăm izolareapolitică în care se afla România de circa zece ani de zile. Eu credcă, în esenţă, aceste aşteptări şi obiective ale Revoluţiei s-auîndeplinit.

Însă foarte multă lume are motive de nemulţumire, pentru că auapărut fenomene pe care lumea nu le aştepta în asemenea măsură.Ştiam că va fi greu. Şi mai ales procesul cel mai greu a fostreformarea economiei naţionale, alinierea ei la economiileperformante din Europa de Vest. Din acest punct de vedere s-apierdut mult, s-a prăbuşit o anumită structură economică, au apărutelemente noi. Acum sectorul privat este predominant în economianoastră. S-a făcut cu greutăţi şi cu fenomene negative. Iarfenomenul în plan social cel mai negativ este că cunoaştem aceleaşiconsecinţe pe care le-a cunoscut în istoria ei economiacapitalistă, în faza ei de acumulare primitivă de capital, cupolarizarea socială stridentă. Şi ceea ce jenează cel mai mult,ceea ce revoltă cel mai mult populaţia este că s-a produs aceastăpolarizare: acumularea de bogăţie în rândul unei minorităţi şimenţinerea sărăciei pentru categorii foarte mari de oameni.

Rep: Mi-aţi anticipat o întrebare. Unde credeţi că seaflă societatea românească în acest moment?

I.I.: Pe de o parte, am făcut paşi înainte în mai toate acestedomenii şi, mai ales în planul poziţiei externe, am reuşit sărealizăm o conjugare a efortului tuturor forţelor politice în jurulunor programe şi a unor strategii de integrare în UE şi NATO. Astane-a creat o nouă deschidere. Chiar şi problemele grele, de ordinsocial, prin înlăturarea îngrădirilor pe care le aveam în trecut -românii nu puteau să se mişte, trăiam în aşa-zisul lagăr socialist,eram ţări frăţeşti dar românii nu puteau să circule cu uşurinţă înţări vecine, nici măcar în Modova. Ori acum s-a creat aceastăposibilitate, se circulă liber prin Europa. Şi unii şi-au găsitposibilităţi, pierzând locurile de muncă în ţară, să lucreze înItalia, în Spania, în Franţa. Dar nu e o fericire, oamenii nupleacă din prea multă mulţumire, ci pentru că îşi pierd locurile demuncă sau nu găsesc satisfacţie în ţară.

Într-un fel, repetăm istoria Italiei de după război, a Greciei,Spaniei, Portugaliei, ţări care au cunoscut asemenea exod dupărăzboi, care acum au devenit receptoare pentru asemenea imigrări,inclusiv pentru români. Deci, cunoaştem şi noi nişte procese cucare s-a confruntat şi se confruntă omenirea şi astăzi.
Deci, apropo de cei 20 de ani, procesul în sine, de transformareradicală a societăţii, trecerea de la o calitate la alta s-adovedit foarte complicat. Şi mai ales factorul cel mai inerţialeste mentalitatea umană. Pe planul mentalităţilor, progresele suntmult mai lente şi rămâne pentru noi o temă a generaţiilor viitoare.Probabil că vom mai trăi alţi 20 de ani de zile în care să nesăltăm, că avem problema fundamentală a României - decalajeleenorme care ne despart de ţările dezvoltate. Este o moştenireistorică mai veche. Noi ca stat naţional ne-am născut după primulrăzboi mondial, în timp ce Europa avea ani de existenţă a statelornaţionale. Această rămânere în urmă pe planul dezvoltării istoricese reflectă şi în nivelul de viaţă economică, şi în nivelul deviaţă culturală a oamenilor, în infrastructuri, grad decivilizaţie, lipsa drumurilor moderne, alimentări cu apă pentrufoarte multe localităţi. Deci sunt de făcut eforturi în continuarepentru a consolida şi baza materială a dezvoltării noastre,fundamentele economice ale unei economii moderne, să folosimoportunităţile pe care i le oferă calitatea de mebru al UniuniiEuropene - şi aici administraţia noastră are multe neajunsuri. Decirămân foarte multe probleme, deziderate, şansa egală pentru toţi.Că egalitate nu va fi niciodată, dar măcar şanse egale, mai alespentru copii şi pentru tinerii ţării. Rămâne un deziderat pe caretrebuie să îl urmărim cu consecvenţă şi într-un cadru unitar deeforturi ale tuturor.

Rep: A avut dreptate Brucan când a vorbit despre cei 20de ani?

Într-un fel, da. Cu toţii eram convinşi că în 20 de ani nu vomajunge la nivelul ţărilor dezvoltate europene. Pornim cu un marehandicap. S-a prăbuşit o lume, un sistem, o economie. Erauîntreprinderi industriale construite într-o anumită conjunctură cusistem de subvenţii de la stat - era un sistem de redistribuireprin planificare economică - a profiturilor realizate de anumitesectoare economice şi unităţi economice, spre altele care produceaucu costuri mai mari decât preţurile de livrare a mărfurilor. A fosto primă realitate cu care ne-am ciocnit imediat, că n-am mai pututsă menţinem acest sistem centralizat. S-a descentralizat economiaşi după câteva luni de zile au început toţ să ceară de la Guvernsprijin. A trebuit să liberalizăm preţurile şi a apărut aceastărealitate: creşterea preţurior, inflaţia, industria - astăzi,valoarea producţiei ei este cam 50% anul acesta faţă de nivelul din1989, anul trecut era 60%, acum a scăzut, agricultura - s-auprăbuşit cooperativele. Era un cadru de organizare modernă aexploataţiilor agricole. Prăbuşirea lor s-a datorat tarelor pe carele moştenise. Intervenţia brutală administrativă pe vremea luiCeauşescu în piaţa cooperativelor a slăbit coeziunea cooperatoruluicu cooperaţia. Nu mai privea ţăranul, membru cooperator, ca fiind asa această cooperativă, ci ca fiind unitate de stat. N-au făcutasta ungurii, cehii şi nemţii. La ei cooperativele s-au consolidatca unităţi economice puternice. Astăzi, în Germania, spre exemplu,fermele familiale din Germania federală nu fac faţă competiţiei cucooperativele din landurile din Est, din RDG.

Noi am avut aceste structuri. În loc să le adaptăm, să leperfecţionăm, să dăm esenţa a ceea ce înseamnă o cooperativă -cooperativa este domeniu privat, este asociaţie liberă, a micilorproducători. Şi pe calea cooperaţiei Mihalache recomanda exemplulOlandei, care prin cooperaţie a ridicat agricultura olandeză lanivelul cel mai înalt în Europa. Cooperaţia e puternică în Franţa,în Italia, în multe alte ţări europene. Noi în loc să păstrăm, săconsolidăm, să adaptăm, să modernizăm ceea ce avem, am procedat laaceastă fărâmiţare şi acum va dura timp până să creeăm asemeneastructuri de exploataţii agricole care să fie benefice ţării,agriculturii, ca sector economic, ţăranilor, satului românesc.Deci, iată probleme care au apărut în acest proces detransformare.

Rep.: Riscaţi o profeţie?

I.I.: V-am spus că vor fi încă 20 de ani până când - generaţiilede atunci - să trăiască într-o Românie care să fie echivalentă cumedia Europei dezvoltate.

(Interviu realizat de Liviu Dădăcuş,liviu.dadacus@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici