Ion Cristoiu, interviu cu Eugen Tomac, preşedintele PMP: Alegerile locale din luna septembrie vor fi atipice

  • Eugen Tomac: Noi încă nu ştim dacă am trecut de vârful crizei sau nu. Să sperăm că a trecut şi rămânem doar cu supărarea că am stat mai mult în casă decât trebuia. Vom vedea cu timpul. Sunt adeptul măsurilor dure pentru că ele produc efecte
  • Eugen Tomac: Fiecare zi pierdută în această perioadă înseamnă oportunităţi uriaşe ratate pentru România. România are nevoie de o injectare în piaţă de cel puţin 30 miliarde de euro pentru a salva economia.
  • Eugen Tomac: Sper ca parlamentarele să fie pe 6 Decembrie. Este foarte dificil să le amâni pentru anul viitor. Pentru că mandatul este limitat foarte clar. Singura formulă va fi să implementăm votul prin corespondenţă, să votăm de acasă
1623 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu, interviu cu Eugen Tomac, preşedintele PMP: Alegerile locale din luna septembrie vor fi atipice

Sursa foto: Mediafaxfoto

Eugen Tomac a fost miercuri, 13 mai 2020, invitatul dialogurile mele de fiecare zi la rubrica cristoiuTv de pe cristoiublog.ro. Deşi politician important al României din ultimii ani, Eugen Tomac nu mi-a fost niciodată pînă acum interlocutor în cadrul unui interviu în direct la tv. Da, ce spun eu, nu l-am întîlnit niciodată pînă acum într-un talk show cu participarea politicienilor.

Interviul cu Eugen Tomac a fost printre cele mai bune interviuri realizate de mine nu numai pe cristoiuTv, dar şi pe toate televiziunile tradiţionale la care am avut emisiuni de dialoguri consacrate unei personalităţi. Aşa cum se vede din înregistrarea video, Eugen Tomac trece sticla. Altfel spus, reuşeşte să transmită telespectatorului emoţii, trăiri, înflăcărări, revolte, patetisme, astfel încît prestaţia sa poate încolţi credinţe noi şi pune la îndoială credinţe deja înstăpînite. Ce mai încolo şi încoace, spre deosebire de alţi politicieni – Klaus Iohannis, Dan Barna – pare a fi din carne şi nu din tablă. Din acest punct de vedere, Eugen Tomac ţine de şcoala de comunicare Traian Băsescu, politicianul care a revoluţionat în România postdecembristă prezenţa demnitarului în media. De la politicianul invitat de televiziuni pentru a se îndeplini o formalitate, prin Traian Băsescu – urmat de Victor Ponta, desigur – s-a ajuns la politicianul invitat pentru a ridica ratingul.

De ce nu e o vedetă Eugen Tomac?

Nu doar pentru că e şeful unui partid care nu face să ameţească sondajele, ci şi pentru că, dacă nu mai ales, are ghinionul de a conduce un partid avînd drept preşedinte neoficial pe Traian Băsescu. Dintr-un anume punct de vedere Eugen Tomac repetă drama Elenei Udrea. Politiciană de mare talent, Elena Udrea a avut ghinionul de a fi protejata lui Traian Băsescu. Puţini comentatori – printre care mă număr şi eu – au avut tăria s-o judece în sine pe Elena Udrea şi nu alături de Traian Băsescu. La fel şi Eugen Tomac. Cînd vine vorba de Partidul Mişcarea Populară, toată lumea zice Traian Băsescu. Doar cei atenţi la nuanţe zic mai departe Şi Eugen Tomac.

 

Nu mă simt deloc confortabil că nu pot da mîna cu cineva

Ion Cristoiu: Bună ziua, stimaţi telespectatori! Invitatul dialogului în direct, pe cristoiuTv, este domnul Eugen Tomac, preşedintele PMP. Este printre ultimii lideri politici invitaţi dintr-un şir, nu pentru că ar fi ultimul ori pentru că faţă de partidul domniei sale aş avea eu o părere proastă, aşa s-a nimerit. PMP este peste drum de mine, m-am întâlnit într-una din zile cu domnia sa şi i-am zis că vreau să-l convoc. Şi chiar acum vreau să îl întreb: Domnule preşedinte, am vrut să dau mâna cu dumneavoastră, dar mi-am retras-o imediat. Mi-am amintit de distanţarea socială. Dumneavoastră nu suferiţi pentru că nu puteţi da mâna cu oamenii?

Eugen Tomac: Ba da, e un sentiment neplăcut. Prima tentaţie atunci când te întâlneşti cu cineva pe care îl respecţi este să îl saluţi întinzând mâna. Acum, de câteva luni de zile, începi să te adaptezi, pentru că înţelegem motivele pentru care ne salutăm zâmbind mult mai mult şi gesticulând mai puţin, dar este o situaţie excepţională. Eu, cel puţin, aşa o percep, dar nu mă simt deloc confortabil cu această chestiune, dar nu vă ascund că de multe ori, implicit prim-ministrului, i-am strâns mâna.

Ion Cristoiu: Între noi fie vorba, laşi impresia că ai ceva cu omul acela, deoarece strânsul mâinii lasă impresia că îl respecţi, că te simţi bine. Domnule preşedinte, marea problemă acestor zile şi a zilei de azi este ”Ce fac românii de 15 mai?”. Explicaţi-ne, din punctul de vedere, şi al partidului, şi al dumnevastră, ce se întâmplă legislativ, acum.

Eugen Tomac: Domnule Cristoiu, dumneavoastră ştiţi foarte bine şi aţi urmărit evoluţia vieţii publice de ani de zile. Ca la noi, la nimeni! Din punctul acesta de vedere, asistăm la o scenă extrem de neplăcută pentru mine, ca om politic, în primul rând, pentru că oamenii se uită spre oamenii politici şi aşteaptă soluţii şi multă seriozitate şi, mai ales, rigoare, în ceea ce priveşte circuitul deciziilor. La ora actuală avem, din nou, o situaţie care ne pune într-o postură nefericită, unică în Europa, aş putea spune, pentru că, din punct de vedere al reglementărilor legale, avem o stare absolut confuză. Avem o decizie CCR care spune astăzi că e în regulă OUG, numai că legea este lege, trebuie dată de legiuitor în ceea ce priveşte restricţiile. Ce se întâmplă în perioada în care legea votată astăzi nu este încă în vigoare. Avem un vid legislativ evident şi, aici, autorităţile, preşedintele, guvernul şi cei care vor să îndemne oamenii să fie prudenţi trebuie să aibă suficientă convingere, sau să găsească un mecanism prin care setul de măsuri pe care statul vrea să şi le asume în această perioadă să fie înţeles corect de cetăţeni, pentru că tentaţia de a trăi din lucruri care sunt improvizate sau informaţiile false circulă cu o viteză nimicitoare în perioada asta. Am văzut atâtea ştiri false, tot felul poveşti, ce medicamente şi minuni au apărut, în condiţiile în care suntem conştienţi că nu există un vaccin, şi multe alte poveşti cunoscute pe tărâmuri româneşti. Deci, avem un vid legislativ şi aici, dacă guvernul nu ia mâine o decizie, nu-mi dau seama cum vom trece în aceste câteva zile, în care practic nu avem stare de alertă şi nici stare de urgenţă, pentru că, pe 15, ieşim din situaţia aceasta.

Ion Cristoiu: Să recapitulăm didactic pentru telespectatori. În nopatea de 14 spre 15 mai 2020 încetează starea de urgenţă. În acest moment, ar fi trebuit să intre legea aceasta, eu nu-i zic a stării de alertă, că ea se numeşte cu coronavirus, însă ce se întâmplă, spuneţi-mi dumneavoastră, ca parlamentar, care este stadiul acestei legi şi de ce s-ar putea să se creeze vid legislativ?

Eugen Tomac: Pentru că, procedural, există nişte termene în Constituţie, care trebuie respectate şi legea, până pleacă la promulgare are nevoie de 2 zile şi până se publică în monitor, are nevoie de cel puţin 72 de ore pentru a fi considerat că se aplică. Din acest motiv, ca şi timp, intrăm în acest vid, în care nu se aplică legea.

Ion Cristoiu: Care ar fi câte zile?

Eugen Tomac: Teoretic, 3 zile.

Ion Cristoiu: Avem 3 posilibtăţi. Una este – e clar că şi dumneavoastră sunteţi de acord că nu are cum să intre legea în vigoare în aşa fel încât să fie vineri, nu-i aşa?

Eugen Tomac: Nu că nu sunt de acord, eu spun ce scrie în lege.

Ion Cristoiu: Nu, în sensul acesta de realitate. Deci avem trei posibilităţi: 1. Preşedintele să prelungească starea de urgenţă pentru câteva zile. Dumneavoastră l-aţi sfătui să o facă? Credeţi că o va face?

Eugen Tomac: Nu cred că o va face. Pentru că asistăm la o situaţie extrem de complicată. Dincolo de această oboseala cu statul acasă, cu prăbuşirea economiei, cu ineficienţa instituţiilor şi multe altele, cred că este mult prea mult, la ora actuala, să dai o stare de urgenţă doar pentru câteva zile. Cheia este la Guvern.

Ion Cristoiu: Da, aceasta este a doua soluţie. Ce credeţi că ar putea să facă Guvernul şi ce credeţi că va face? Sunteţi colegi de formaţiune de dreapta.

Eugen Tomac: Aşa este, suntem partide PPE, dar Guvernul poate forţa o chestiune care este greu de înţeles şi greu de aplicat, o chestiune care, din start, ştiu că nu este corectă, dar este singura formulă, din punctul meu de vedere, prin care se pot institui, de sâmbătă dimineaţa, măsuri pentru noua stare – o nouă ordonanţă. Altă soluţie nu există.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, o ordonanţă de urgenţă – lucrurile sunt vitale pentru oamenii care vor să iasă din casă vineri – o ordonanţă de urgenţă care să fie proiectul de lege deja aprobat de Guvern.

Eugen Tomac: Cu elemente din proiectul de lege deja aprobat.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, avem un proiect de lege trimis de Guvern, care poate deveni ordonanţă de urgenţă, sau o ordonanţă de urgenţă care, de fapt, copiază legea care a fost aprobată cu amendamente. Dumneavoastră cum vedeţi?

Eugen Tomac: Exact asta este una dintre puţinele pârghii instituţionale pe care statul le poate aplica, în condiţiile în care ştim că e destul de neuzual ca o lege, odată respinsă de CCR, să revii la doar câteva ore să ţi-o asumi din nou.

Ion Cristoiu: Mă refeream la proiectul acesta de lege care e în Parlament. El a fost amendat, să zicem că poate fi votat astăzi. Guvernul poate să dea proiectul de lege pe care l-a trimis şi care a fost modificat în Parlament sau chiar legea care este acum aprobată. Cum vedeţi dumneavoastră situaţia?

Eugen Tomac: Da, eu cred că una dintre aceste formule este să preia legea pe care a transmis-o în Parlament şi să şi-o asume prin ordonanţă.

Ion Cristoiu: Cu modificările aduse în Parlament sau cum au trimis-o ei, că şi aici e o discuţie?

Eugen Tomac: Cred că o vor asuma doar pe cea pe care au transmis-o spre Parlament. Din raţiuni politice, nu pentru că ar exista vreun alt motiv. Asta este o soluţie de lucru pentru a acoperi acel vid legislativ pentru cele câteva zile în care oamenii tre să ştie cu exactitate în ce situaţie ne aflăm, că vorbim de amenzi, că vorbim de măsuri de protecţie, că vorbim de libertatea economică, pentru că cineva care nu are nicio restricţie, îşi va deschide terasa şi va invita românii.

Ion Cristoiu: Era şi o a treia posibilitate şi anume: Dacă încetează starea de urgenţă, înseamnă că se poate face orice. Şi îi credeţi în stare pe români să facă orice? Poate sunt disciplinaţi.

Eugen Tomac: În mod sigur, există mulţi cetăţeni care sunt disciplinaţi şi, indiferent de ce va spune statul, se vor proteja, în continuare, un an de zile de acum încolo. Dar există şi români care abia aşteaptă să plece pe Valea Prahovei, să îşi întindă grătarele şi lăzile de bere şi cu muzica la maxim să facă ceea ce le place. Deci, nu poţi să îi opreşti dacă nu menţii un anumit regim cât de cât restrictiv măsurile acestea, nu aş spune de distanţare socială, ci de a ne ţine protejaţi faţă de ceilalţi pentru că, aşa cum spun oamenii de ştiinţă, pericolul nu a dispărut şi recomandările sunt să păstrăm în continuare această distanţare.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră vedeţi posibilitatea unei OUG care să conţină proiectul trimis de Guvern, fără amendamentele din Parlament şi, după asta, când va fi o OUG care va înlocui legea asta, va veni legea care va fi aprobată.

Eugen Tomac: Sau poate fi atacată.

Ion Cristoiu: Ordonanţa sau legea?

Eugen Tomac: Ordonanţa.

Ion Cristoiu: Sau poate fi şi legea.

Eugen Tomac: Da, dar cred că e mai complicat să ataci legea, cât timp CCR s-a exprimat destul de limpede astăzi vizavi de drepturi şi libertăţi.

Ion Cristoiu: Ca să fiu eu şiret, politiceşte ar putea fi şmecheria asta, în sensul că legea este contestată la CCR şi durează vreo lună, şi între timp funcţionează ordonanţa, nu-i aşa?

Eugen Tomac: Exact.

 

Am o relaţie foarte bună cu mai mulţi oameni politici din SUA

Ion Cristoiu: Poate fi. Demult voiam să-mi povestiţi dumneavoastră o experienţă unică. La un moment dat, aţi ajuns în America, pe 15 martie, să ne spuneţi în ce împrejurare şi să ne spuneţi, aşa, ca un scriitor, toată tărăşenia, că am înţeles că atunci când aţi ajuns s-au suspendat zborurile. Spuneţi-ne dumneavoastră.

Eugen Tomac: Exact la începutul lunii martie pentru un eveniment important, care avea loc la reşedinţa preşedintelui SUA, Donald Trump, în Florida. Am mai fost şi anul trecut la acest eveniment, organizat de partidul republican. Am o relaţie foarte bună cu mai mulţi oameni politici din SUA şi, în virtutea acestei relaţii, unde a fost invitat şi preşedintele Traian Băsescu, dar nu a participat, nici anul trecut. Eu am onorat această invitaţie, iar cei de acolo au insistat, că, în ciuda a ce se spune, trebuie să fiu prezent. Este un eveniment important, nu ar înţelege nimeni refuzul meu, în ideea în care totul era la nivel de mesaj de prudenţă în ceea ce priveşte riscul epidemiei. Am analizat bine, m-am consultat cu toţi colegii, am luat decizia să zbor spre Washington. Exact în aceeaşi zi în care am aterizat, preşedintele Trump a anunţat că suspendă toate zborurile între America şi Europa. Bineînţeles că nu m-am simţit deloc confortabil.

Ion Cristoiu: Aţi ajuns deja la ghişeu, aţi trecut de frontieră?

Eugen Tomac: Absolut. Şi chiar dacă nu treceam, nu aveam soluţii, pentru că, în primul rând, se respecta acel calendar. La două zile după ce a fost făcut anunţ, s-a instituit starea de urgenţă naţională şi, bineînţeles, a fost anulat evenimentul. Problema a fost că trebuia să revin şi în ţară.

Ion Cristoiu: Povestiţi-ne aventura. Cum era? Aţi plecat de pe aeroport? La Washington aţi aterizat? Era pustiu, când aţi plecat?

Eugen Tomac: Primele zile a fost destul de lejer totul, deci în mod obişnuit atmosfera dintr-un oraş cum este Washington sau altă capitală mare. Dar ce m-a mirat e că am prins exact perioada instituirii stării de urgenţă. Întâi, am fost anunţaţi că după ora 18:00 nu vom mai găsi niciun restaurant deschis. Apoi am fost anunţaţi că până în orele 11:00 putem comanda ceva la restaurantul din hotelul unde eram cazaţi şi, mai târziu, fiecare se descurcă cum poate. Şi a treia zi, am primit, pur şi simplu, o înştiinţare, că în 2-3 zile maxim va trebui să eliberez hotelul, pentru că se va închide. Bineînţeles că această situaţie m-a bulversat, pentru prima dată simţeam ce înseamnă o situaţie inedită, de stare de urgenţă, decretată şi în ţară, şi la Bruxelles, şi la Washington, din acelaşi motiv. Spre deosebire de situaţia de la noi, acolo chiar se simte – avioane, elicoptere, militari pe stradă.

Ion Cristoiu: Aţi simţit că e o altă atmosferă decât cea americană obişnuită?

Eugen Tomac: Absolut! E o diferenţă totală, ca într-o situaţie de război.

Ion Cristoiu: Diferit faţă de cum e la noi? De ce?

Eugen Tomac: În primul rând, pentru că observi în 24 de ore cum se transfomră totul în jurul tău. De la o societate deschisă, cu oameni care îşi vedeau de viaţa cotidiană, dintr-odată totul se transformă – vezi elicoptere, multă poliţie, multă armată pe străzi, cetăţeni aproape deloc şi, bineînţeles că americanii au tradiţia aceasta de a-şi afişa forţa pe care o au în toată splendoarea ei, mai ales în momente de criză, pentru a transmite acest mesaj de siguranţă, că totul este sub control. Bineînţeles că pe mine ce m-a interesat cel mai mult – şi aici a fost un moment destul de neplăcut pentru mine – pentru că am intervenit pe mai multe posturi de televiziune şi am spus că sunt acolo şi situaţia în care mă aflu, au început să-mi scrie cât mai mulţi români care se aflau în SUA şi doreau să revină în Europa. Creasem, în 24 de ore, o comunitate mică pe Whatsapp, cu cetăţeni români aflaţi pe apă şi pe uscat în America şi căutam zboruri pentru a reveni în ţară. A durat această aventură mai bine de 10 zile.

Ion Cristoiu: Extraordinar, aţi înfiinţat o nouă comunitate în istoria omenirii. Comunitatea celor care vor să se întoarcă în România. Dar ambasada, nu avem ambasadă? Ce aţi făcut, nu l-aţi sunat pe domnul Maior?

Eugen Tomac: Nu. Nu am discutat cu ambasada noastră de acolo. Era o vizită politică, dar m-a bucurat că mi-au scris foarte mulţi cetăţeni şi, într-un fel, am păstrat până acum legătura cu ei.

Ion Cristoiu: Cum aţi plecat în 10 zile? Povestiţi-ne, poate putem scrie o carte.

Eugen Tomac: Este simplu, am căutat foarte multe zboruri. La început, nu erau suspendate zborurile către Londra şi Dublin. Mai apoi, în clipa în care am găsit bilet, cursele respective au fost anulate şi, pentru că zburau foarte puţine companii, în clipa în care apărea vreo cursă, dacă aveai noroc să prinzi bilet, erai mulţumit, dacă nu, aşteptai pur şi simplu până reuşeai să obţii un loc. Din punctul acesta de vedere, a durat câteva zile bune. Nu am dorit să apelez la autorităţile române, nu ascund că au existat tot felul de propuneri pe chestiunea aceasta.

Ion Cristoiu: Ai sentimentul de panică în asemenea moment?

Eugen Tomac: Nu. Sincer, vă spun că faptul că erau zeci de români care îmi scriau, şi îmi ofereau puncte de vedere, sugestii, sfaturi, mă încuraja că am şi responsabilitatea lor.

Ion Cristoiu: Eraţi cumva preşedintele comunităţii.

Eugen Tomac: Toţi aşteptau un răspuns de la mine. Eram conştient că lumea, în mod politicos, întreba care este perspectiva, ce facem, cum ne organizăm şi încercam prin misiunile UE să găsesc alternativă, pentru că, vă mărturisec că această experienţă neplăcută, mai ales că eram în SUA, nu într-o zonă de conflict, m-a determinat ca, în clipa în care am ajuns la Bucureşti, să pun un anunţ pe Facebook, să ofer toate datele mele, inclusiv numărul meu personal de telefon şi să fac un apel către cei care se află în zone îndepărtate în afara Uniunii Europene şi se simt în nesiguranţă, să mă contacteze pentru că voi încerca să-i ajut. Vă spun, cu maximă satisfacţie, că am reuşit să susţin foarte mulţi români, începând cu America latină, Africa, Asia.

Ion Cristoiu: Este vreunul care a fost într-o situaţie mai deosebită? Undeva prin Africa, unde? Prin junglă?

Eugen Tomac: Chiar era o doamnă în Africa, care îşi dorea să ajungă la Bucureşti, care se afla într-o misiune umanitară şi mi-a spus foarte sincer, aproape plângând, că se simte în nesiguranţă, pentru că majoritatea europenilor au plecat, noi nu aveam ambasadă în ţara respectivă şi am apelat la ambasada Belgiei din ţara respectivă şi, până la urmă, a fost foarte bine, pentru că românca noastră a ajuns acasă.

Ion Cristoiu: Îmi dau seama ce înseamnă să fii pe undeva prin Africa, au plecat europenii, au plecat toţi colegii europeni şi tu să aştepţi o cursă. Şi la aerport aţi ajuns cu un taximetru?

Eugen Tomac: Da, funcţionează şi acum Uber-ul. Măsurile de restricţie nu existau la acea oră, dar m-a ajutat foarte mult un medic român din Las Vegas cu care am intrat în contact şi care mi-a dat foarte multe recomandări pentru această cursă şi cum să mă protejez. Am ţinut cont de toate, dar elementele esenţiale prefer să vi le spun între patru ochi. Am aterizat la Paris. Am venit cu o cursă specială, care ne-a adus la Paris, pentru că iniţial luaserăm un zbor la Madrid şi nu am avut noroc, pentru că tocmai suspendase ministrul Vela cursele între România şi Spania. Cele de la Paris nu fuseseră încă suspendate şi am prins unul dintre ultimele zboruri spre România.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră o să ziceţi că v-am invitat să discutăm politică, dar e fascinant. Să ştiţi că pentru o aşa o aventură vă invidiez, deşi bănuiesc că dacă eram în locul dumneavoastră, nu vă invidiam atunci. Spuneţi-mi, la Paris se vedea că e jale?

Eugen Tomac: Da. Eu sunt un om care călătoreşte foarte mult prin natura responsabilităţilor. Am fost secretar de stat în ministerul de externe, secretar de stat pentru diaspora în Guvern, două mandate aproape deputat pentru diaspora, acum europarlamentar, deci, cel puţin odată la 2 luni, trec prin aeroportul din Paris. Nu am văzut niciodată un aerport imens – este al treilea din lume – atât de gol. Pur şi simplu, cred că de la Washington era singura cursă care a aterizat şi această presiune puternică legată de criza de sănătate se simţea deja din punctele de vedere.

Ion Cristoiu: Francezii erau panicaţi? Oamenii?

Eugen Tomac: Da. Destul de preocupaţi. Şi, aproape forţat, toată lumea păstra această distanţă, din ce în ce mai mare, dar nu am avut nicio emoţie, nicio clipă. Am vorbit cu doctorul, mi-a recomdanta câteva proceduri standard.

Ion Cristoiu: Când aţi venit, aţi făcut carantină?

Eugen Tomac: Da. Obligatoriu.

Ion Cristoiu: Că veneaţi din triplă zonă roşie.

Eugen Tomac: Da. Am plecat de la Bruxelles la Washington şi de la Washington la Paris.

 

PMP-ul are, din punct de vedere politic, cel mai bun antrenor- preşedintele Traian Băsescu

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, aţi avut o activitate intensă, în perioada aceasta a crizei, surprinzător. În perioada aceasta, în afară de Guvern, oamenii politici nu prea s-au manifestat. Apropo, credeţi că în perioada aceasta a stării de urgenţă, a fost o disproporţie în comunicarea publică între putere şi opoziţie?

Eugen Tomac: Da! A existat, însă a fost şi o perioadă specială, în care trebuie să şi comunicăm mult.

Ion Cristoiu: Dar nu dumneavoastră, ci Guvernul!

Eugen Tomac: Domnule Cristoiu, noi am comunicat, dar vă spun un lucru important: Nu uitaţi cine este antrenorul nostru. PMP-ul are, din punct de vedere politic, cel mai bun antrenor, şi preşedintele Traian Băsescu, nu a existat niciodată o situaţie în care să îi solicităm spirijnul sau punctul de vedere sau cum consideră domnia sa că este mai bine să acţionăm într-o situaţie limită, într-o situaţie de criză, fără a exagera, fără a amplifica lucrurile fără sens. De asta, am comunicat mult în această perioadă, pentru că am şi avut ce comunica.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră consideraţi că Traian Băsescu a fost purtătorul de cuvânt, adică aţi comunicat prin intermediul lui Traian Băsescu.

Eugen Tomac: Şi preşedintele, indiscutabil, este un comunicator excepţional şi, bineînţeles că revendicăm mesajele domniei sale, dar şi noi, colegii mei parlamentari şi ceilalţi comunicatori publici ne-am făcut această datorie de partid politic care a avut o atitudine, o poziţie fermă. Am cerut din prima clipă stare de urgenţă. Toată lumea s-a uitat spre noi şi a spus că e imposibil ce gândesc aceşti oameni. Apoi am cerut ca armata să intervină pentru că au existat zone de tensiune în diferite colţuri ale ţării sau cu cei care au venit din diferite zone ale Europei. Deci, era nevoie de un mesaj puternic al statului. Noi am cerut să se întâmple, prin instituirea stării de urgenţă şi implicarea şi a armatei şi a tuturor structurilor statului, tocmai pentru a-i convinge pe cetăţeni că nu este doar un exerciţiu, este o realitate pe care o trăim. Deocamdată, să sperăm că numărul celor afectaţi şi a celor care, din nefericire, pleacă dintre noi să nu fie foarte mare. La ora actuală, un lucru pe care pot să îl reproşez Guvernului, pe lângă alte stângăcii, este că nu s-au testat destul de mulţi români.

Ion Cristoiu: Am observat că a fost o preocupare, şi a partidului, şi a lui Traian Băsescu.

Eugen Tomac: Da, am cerut în mod constant să fie testaţi cât mai mulţi români, pentru că, altfel, nu avem o poză reală şi nu ştim. Sigur că tentaţia va fi – vine vara – toată lumea încearcă să îşi revină, din punct de vedere economic. Gândiţi-vă că avem 500.000 de români care îşi desfăşoară activitatea în domeniul HoReCa. Trebuie să le oferim acestor oameni o şansă, dar în ce condiţii, cum, care ne sunt limitele? Aici Guvernul trebuie să comunice mult mai mult decât Parlamentul, decât opoziţia, deoarece ei sunt decidenţii care au această putere, sunt investiţi prin lege. Ori românii au nevoie de o viziune. Mie mi-ar fi plăcut ca Guvernul să comunice în fiecare zi ce măsuri s-au luat, care sunt perspectivele, din punct de vedere economic, câţi oameni sunt în şomaj. Toate aceste lucruri trebuiau comunicate mult mai limpede, mult mai clar, pentru a ştii cu toţii unde ne aflăm şi ce poză avem, poza zilei, or acest lucru nu prea s-a întâmplat. Într-un fel, oamenii, pe bună dreptate, judecă şi critică, spunând ”Să nu ajungem din stare de urgenţă în starea de haos”. Ne aşteaptă vremuri foarte grele. Eu cred că toate aceste resurse, şi cei 3 miliarde euro veniţi de la Uniunea Europeana şi multe alte oportunităţi pe care le aveam, trebuie fructificate. Criza trebuie transformată dintr-o tragedie într-o oportunitate. Pentru că avem proiecte care s-au stopat din lipsă de finanţare. Mâine poate fi repornită construcţia autostrăzii Transilvania. Proiectul există - el a fost suspendat din cauza lipsei de finanţare. Ori, în condiţiile în care, de la Bruxelles, Comisia Europeană a anunţat că toate regulile europene în acest an sunt suspendate, puteţi da lucrări numai la firme româneşti, puteţi împrumuta câţi bani vreţi, puteţi face orice pentru a salva locuri de munca pentru a crea locuri de muncă, pentru a ajuta economia naţională să nu se prăbuşească. În condiţiile în care ai această poză, este nedrept să nu o fructifici pentru că noi avem restanţe mari. După aceasta pandemie, vine povestea Green Deal şi iarăşi ne bagă într-un ţarc din care ieşim greu pentru că ne mişcăm greu şi nu ştim să ne apăram încă extrem de hotărât interesele.

Ion Cristoiu: Avem, în primul rând, ieşirea din restricţii. Cum o vedeţi? Nu era mai bine dacă era un plan etapizat? Ce trebuie să facem pentru relaxare? O vedeţi că pe un plan etapizat, deja anunţat? E totuşi miercuri şi noi nu ştim nimic. Cum vedeţi aceasta parte tactică?

Eugen Tomac: Da, urmează să anunţe. În mod clar, care sunt paşii, care sunt măsurile.

 

Trebuiau să publice datele de identificare ale celor care sunt infectaţi de coronavirus sau ale celor care au decedat.

Ion Cristoiu: Vedeţi că se va întâmplă că în alte tari, etapizat, începând cu 15 mai? Adică noi de pe acum să ştim - 15 mai se deschid frizeriile... pe 30 mai nu ştiu ce...

Eugen Tomac: În mod sigur îl veţi vedea joi pe ministrul Vela pe la 23:30 să ne dea marile anunţuri. Nu ştiu ce au de gând să comunice cei din Comitetul de Comunicare Strategică - să ştiţi că le-am trimis multe adrese - eu cred, de exemplu, că o măsura absolut necesară, pe care nu au avut curajul să o ia era o chestiune de management. Trebuiau să publice datele de identificare ale celor care sunt infectaţi de coronavirus sau ale celor care au decedat. Pe mine m-ar interesa să ştiu dacă pe strada noastră, unde avem sediu, există cetăţeni infectaţi, pentru că am avea un alt nivel de reacţie dacă am şti că exista cazuri. Poate în alte localităţi nu există deloc. Faptul că nu a existat aceasta comunicare în timp real, unde cetăţenii să verifice - în zona noastră există cazuri de coronavirus sau nu - această lipsă de informare centralizată şi transparenţă ar fi ajutat mult mai mult. În momente de criză, transparenţa ajută mult. Cum am cerut, de exemplu, guvernului, pe lângă hotărârea prin care a decis că cetăţenii pot comunica cu instituţiile via mail, ar fi fost firesc să se întâmple şi următorul lucru: transparenţa totală în ceea ce priveşte cheltuirea banului public în timpul crizei COVID19. Toate contractele şi toate facturile ar fi trebuit să fie publicate. Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce să nu se întâmplă acest lucru? Mi se pare esenţial. Îi protejezi şi pe cei neglijenţi care vor spune mai târziu, în caz că vor fi chemaţi, că nu au ştiut ce fac pentru că era criza şi în loc de un leu masca de protecţie au cumpărat-o cu 20 de lei. Transparenţa este cheia pentru multe dintre problemele cu care se confruntă administraţia românească. Eu militez pentru acest lucru în mod onest. Singurul om politic care şi-a publicat toate contractele şi toate facturile în perioada în care a condus o instituţie a fost Traian Băsescu. Preşedintele Băsescu, la Primăria Capitalei, îşi publica toate contractele şi toate facturile. Mi-a spus: „Mă aflam oricum într-un război politic cu ceilalţi, voiau să ştie ce se întâmplă, şi ajutam: făceam totul transparent pentru a evita problemele”.

Ion Cristoiu: Ei nu au publicat nimic transparent în ceea ce priveşte contractele. Nu ştim nimic...

Eugen Tomac: Nu ştim. În stare de urgenţă e important. Un contract într-o instituţie publică nu este secret de stat. Sunt bani publici. O facem publică şi doarme mai liniştită multă lume.

Ion Cristoiu: Există o controversă naţională în legătură cu măsurile de relaxare anunţate de preşedinte. Ce aţi adăuga dumneavoastră? Credeţi că ar trebui să se păstreze mai multe dintre măsuri? Este o dispută - după 15 mai ne relaxăm mai mult sau mai puţin decât vrea preşedintele?

Eugen Tomac: Eu sunt adeptul măsurilor ferme. Măsurile ferme produc rezultate. Eu vă spun o chestiune care poate fi verificată: am participat la prima dezbatere din Parlamentul European, care a avut loc pe 21 ianuarie. În 14 ianuarie existau deja primele cazuri de COVID19 în Italia şi atunci comisarul european de sănătate ne-a spus că situaţia este sub control. Nu s-a demonstrat că situaţia este sub control şi la presiunea mediului economic, pentru că în Italia vin milioane de cetăţeni din China anual, Italia nu a avut curaj să ia masuri dure pentru a salva vieţi. Şi am văzut cu toţii prin ce au trecut şi Italia şi Spania - ţări care au venituri consistente din turism. Noi încă nu ştim dacă am trecut de vârful crizei sau nu. Să speram că a trecut şi că rămânem doar cu supărarea că am stat mai mult în casa decât trebuia. Vom vedea cu timpul. Însă, sunt adeptul măsurilor dure pentru că ele produc efecte. De la primul caz constatat de autorităţi, poate erau mult mai mulţi infectaţi de mai mult timp. Ştiţi cum e la noi, e o răceală, e un guturai, mai mă tratez cu ce am prin casa. Şi dacă au fost asimptomatici, bineînţeles...

Ion Cristoiu: Măsuri dure. Dar acum?

Eugen Tomac: Acum trebuie să fim prudenţi cu zonele unde există focare, să nu ne relaxăm prea mult. Să fim prudenţi cu cei care vin din diferite zone ale Europei. Dar din zone nu din ţări. Că dacă eu vin din sudul Italiei, unde nu există probleme, nu mă băga în carantină 14 zile. Deci, trebuie să fim atenţi pe măsurile pe care trebuie să le aplice statul pentru a nu bulversa şi mai mult şi economia şi mersul societăţii. Din păcate, am ratat un an de învăţământ. Eu am doi copii. Ambii stau de dimineaţă până după-amiaza în fata calculatorului. Sigur, e un mod de a recupera, însă nu este acelaşi lucru. Pe mine, ce mă înspăimântă acum, este să nu ne ducem dintr-o extrema în alta şi să nu facem faţă recesiunii.

 

Nu ne mai tine nimeni în ţarc cu cheltuirea banului...

Ion Cristoiu: Cum profităm de această criză pentru nişte schimbări strategice? Noi romanii, cum putem folosi strategic din aceasta criza pentru a schimba ceva, pentru a reseta economia? Investiţiile de 3%...

Eugen Tomac: Nu ne mai tine nimeni în ţarc cu cheltuirea banului...

Ion Cristoiu: Cu cheltuirea sau cu împrumutul?

Eugen Tomac: Cu împrumuturile, implicit. Să împrumuţi - poţi împrumuta cât vrei. Toate regulile europene în acest an sunt suspendate. Poţi cheltui cât ai, poţi investi cât vrei, poţi da banii cui vrei. Toate statele vor face acelaşi lucru. Nu vă puteţi imagina ce dezbateri acide au loc acum în Europa cu privire la ajutorul pe care îl dă Germania, de exemplu, economiei sale naţionale. 52% din ajutorul de stat dat în Europa este dat de Germania. Asta afectează puternic competiţia pe piaţa europeană. Următoarea ţară este Franţa, cu 17%. Bineînţeles că celelalte state sunt puternic deranjate de această realitate. Noi, în schimb, în loc să ne concentrăm pe oportunităţile pe care le avem şi să încercam să împrumutam - pentru că oricum de 30 de ani, România s-a împrumutat constant doar pentru pensii şi salarii - acum a sosit momentul să încercăm să fructificam aceasta oportunitate şi să ne împrumutăm pentru autostrăzi, pentru a construi cele 8 spitale regionale, pentru a aloca 10% pentru sănătate, pentru că media europeana este de 10% nu de 5% cat este în România. Avem capacitatea de a dezvolta o întreagă industrie în cercetarea medicală. Avem şcoală în acest sens. Însă, noi abandonăm domenii strategice unde avem capacitatea să ne dezvoltam. De ce nu alocam 0,5% pentru cercetare medicală?

Ion Cristoiu: Am văzut că aţi propus un Pact pentru Sănătate. Mă mira că nu a fost luat în seamă, chiar e nevoie de un pact naţional între partide pe sănătate.

Eugen Tomac: Am explicat punct cu punct premierului Orban de ce este importantă această lege elaborată de unii dintre cei mai buni specialişti pe sănătate din această ţară. Preşedintele Băsescu a fost cel care a cerut acest proiect de lege în timpul mandatului său de şef al statului. Este de actualitate şi astăzi, după atâţia ani. Ni s-a spus că este sigur o prioritate şi că trebuie să analizam. Aici este o chestiune de viziune şi de voinţă. Din păcate, de la obiective la implementare, de multe ori, interesele politice omoară obiective nobile. Or, la ora actuală avem nevoie de acţiuni imediate ca de aer. Aceste luni se duc imediat şi ratăm oportunităţi. Fiecare zi pierdută în această perioada înseamnă oportunităţi uriaşe ratate pentru România. România are nevoie de o injectare în piaţă de cel puţin 30 miliarde de euro, pentru a salva economia. Şi avem oportunităţi. Trebuie să se implice şi Banca Naţională. Nu pot rămâne singurii responsabili pentru ceea ce se întâmplă la ora actuală doar guvernanţii. Toate instituţiile au obligaţii. Şi nu este vorba numai de obligaţie instituţională. Ci din patriotism. Patriotismul înseamnă fapte. Dacă preţuieşti aceasta ţară, îţi dedici întreaga pregătire şi capacitate de a genera idei pentru a ieşi din criză. Or, noi asistam la un joc politic mărunt, la chestiuni care nu au nici o valoare - să-l dăm jos pe Cîţu etc. Nu asta vor românii. Românii vor decidenţi hotărâţi care ştiu ce vor de la viaţa politică şi ce soluţii duc la bunăstare şi pentru a ieşi din aceasta criza. Obiectivul e simplu: să păstram toate locurile de muncă. Poveşti, că se vor mari salariile şi pensiile. Să fim sănătoşi, să fim siguri că putem păstra cât mai multe locuri de munca şi să avem suficienţi bani pentru a plăti pensiile la timp. În rest, sunt lucruri care, din păcate, sună a propagandă.

Ion Cristoiu: Deci, Germania şi Franţa oferă ajutoare de stat companiilor de stat private şi acelea, la concurenţă, le vor zdrobi pe cele din Europa.

Eugen Tomac: Bineînţeles, sunt realităţi.

Ion Cristoiu: Adică profita de faptul că nu mai exista acest pact.

Eugen Tomac: Bineînţeles, şi guvernele acţionează că atare.

Ion Cristoiu: Am văzut, dau şi la Air France.

Eugen Tomac: Da. Din tot ceea ce a aprobat Comisia Europeană pe ajutoare de stat. 52% oferă Germania. Urmează Franţa cu 17% , apoi Spania, Olanda şi alte state. Bineînţeles că există discuţii extrem de serioase la Bruxelles cu privire la consecinţele acestor măsuri pentru că este evident că orice companie care primeşte un suport consistent se va redresa mult mai uşor decât companii din state care nu îşi permit sau care nu au aceasta viziune.

Ion Cristoiu: Până la criză, până la decizia Comisiei Europene de a nu mai ţine cont de nici o prudenţă, de acel Pact de Stabilitate, nemţii nu puteau să acorde ajutor de stat că intervenea Comisia Europeană. Acum se dă voie. Asta înseamnă că acele companii ale lor care primesc ajutor de stat vor deveni foarte puternice. Spaniolii fac şi ei la fel.

Eugen Tomac: Da, dar au mult mai puţini bani şi îşi permit să atragă mai puţini bani. Gândiţi-vă că la ora actuală, Comisia Europeană gândeşte un amplu program prin care să cumpere datoriile publice ale unor state pentru a le salva.

Ion Cristoiu: Spania abia aşteaptă.

 

Eu sunt adeptul măsurilor ferme, cu impact imediat

Eugen Tomac: Şi Spania şi Italia. Dezbaterea aceasta e legată de Eurobonduri. Datoria lor publică după aceasta criză - de exemplu a Franţei va fi 115 %. Sunt ţări în UE care trec de 130% datorie publică suverană în comparaţie cu România. Iată un alt avantaj, România are o datorie publica de aproape 40%. Deci ne putem împrumuta cu cât dorim numai să avem proiecte. Pentru asta e nevoie să pregătim proiecte şi să le procesăm şi să căutam bani pe piaţa, inclusiv pe cea internă. De aceea am spus că Banca Naţională nu trebuie să rămână un simplu jucător prudent, ci să comunice şi să caute soluţii împreună cu guvernul pentru a ajuta statul să obţină nişte împrumuturi mari pentru a le investi în proiecte mari de infrastructură. Pentru că ele generează locuri de munca. A reporni acum proiectul autostrăzii Transilvania înseamnă să oferi locuri de munca la zeci de mii de oameni şi, implicit, să ajuţi industria conexă, restaurante, cazări şi restul. Tot ce este conectat la această industrie poate primi o gură de oxigen. Eu sunt adeptul măsurilor ferme, cu impact imediat. Important e să fructificăm oportunitatea oferită de suspendarea Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pentru că el ne permite să aducem cât de mulţi bani putem.

Ion Cristoiu: Ne permite, precum Germaniei, să dam ajutoare de stat unor firme româneşti.

Eugen Tomac: Absolut. Nu ne opreşte nimeni dacă spunem că toate lucrările pe care le începe guvernul, chiar de mâine, sunt alocate doar companiilor româneşti. Toate regulile europene s-au suspendat. Aşa fac toate statele din UE. Şi nu este nimic anti-european. Este o măsură prin care încerci să îţi ajuţi ţară şi aproapele tău. Voi milita constant ca toţi cei care vor să meargă în vacanţă să o facă în ţară. Să ajutăm industria autohtonă. Putem vizita celelalte oraşe superbe din Europa sau alte staţiuni în anii următori. Dar în aceasta perioadă este esenţial să dăm dovadă de un patriotism tăcut, prin acţiune, prin fapte. Nu prin poveşti.

Ion Cristoiu: Cum aţi vedea intervenţia statului pentru ca românii să rămână în ţară şi să viziteze România?

Eugen Tomac: În mod clar, prin a stimula cu vouchere şi măsuri fiscale. Această măsură ne ajută pe fiecare dintre noi. Nu este un patriotism ieftin. Este datoria noastră să susţinem economia românească. O fac toţi, trebuie să o facem şi noi.

Ion Cristoiu: Foarte interesantă ideea cu ajutorul de stat. Însă, în momentul în care îl dai, nu trebuie justificat de ce unuia îi dai şi altuia nu îi dai?

Eugen Tomac: Trebuie făcut în mod transparent şi în mod egal tuturor, nu doar pentru clienţii politici.

Ion Cristoiu: Companiilor multinaţionale se poate da?

Eugen Tomac: Depinde în ce domeniu îşi desfăşoară activitatea. Dacă sunt companii multinaţionale, dar au un număr uriaş de angajaţi iar parte din producţie este destinată pieţei interne... Lucrurile trebuie privite foarte chibzuit din punctul ăsta de vedere. Dar, repet, este o oportunitate să ne luăm revanşa şi să consolidam companii româneşti care au demonstrat că sunt profesioniste.

Ion Cristoiu: Există o posibilitate pentru noi să fim prin noi înşine un pic...

Eugen Tomac: Exact.

Ion Cristoiu: I-aţi spus lucrurile acestea domnului premier?

Eugen Tomac: Da, bineînţeles.

Ion Cristoiu: Şi au de gând să facă sau nu?

Eugen Tomac: Le-am spus din convingere. Eu, că om politic, vreau să am conştiinţa împăcată. V-am spus că m-a marcat perioada în care oameni, din nesiguranţă, cereau sfaturi pentru că doreau să revină în ţară. În semn de solidaritate şi responsabilitate mi-am făcut publice contactele şi am aceasta conştiinţă. Din acelaşi motiv am mers cu tot setul de măsuri în care cred cu toata tăria şi le-am prezentat primului ministru din partea PMP. Că vor avea curaj să şi le asume, este o chestiune, dar eu, faţă de semenii mei, faţă de mine, faţă de aceasta ţară, am conştiinţa împăcată că am făcut ce cred că e de cuviinţă. Că eu nu sunt la guvernare, dar susţin guvernul.

Ion Cristoiu: Cum vedeţi după ieşirea din criza o remaniere a guvernului? Sau un guvern mai larg de dreapta? Vedeţi o schimbare la nivel de guvernare?

Eugen Tomac: După ce va trece starea de alertă, în situaţia în care nu vom mai avea atât de multe cazuri şi vom intra pe un trend de descreştere şi revenire la normalitate, cred că se impune o resetare. Dar vin alegerile...

 

E dificil să amîni parlamentarele pentru anul viitor

Ion Cristoiu: Alegerile cum le vedeţi?

Eugen Tomac: Alegerile locale din luna septembrie vor fi atipice. Nu vom mai avea reuniuni prin scările din bloc sau pe străzi prin comune şi vom face publicitate pe panouri, prin instrumentele media. Vom discuta aşa cum discut cu dumneavoastră cu cetăţenii care ne pun întrebări incomode, că aşa e în politica, şi e bine să fie aşa.

Ion Cristoiu: Va fi campanie, dar o campanie mai mult online, atipică. Parlamentarele când le vedeţi?

Eugen Tomac: Sper să fie pe 6 Decembrie. Este foarte dificil să le amâni pentru anul viitor. Pentru că mandatul este limitat foarte clar. Singura formulă va fi să implementăm votul prin corespondenţă ca în Polonia şi să votam de acasă. Deşi, îmi este greu să îmi dau seama cate plângeri vor fi că au dispărut voturile...

Ion Cristoiu: În final, am întrebat pe toţi liderii politici. S-a intrat în criză cu acel entuziasm că Dreapta rupe tot. A schimbat ceva criza în ceea ce priveşte capitalul electoral al forţelor politice? Au crescut unii, au pierdut alţii? Cine?

Eugen Tomac: În mod sigur da. Efectele încă nu le simţim pentru că a existat un efort uriaş al tuturor statelor. Toate statele au încercat să ţină totul pe linia de plutire. Aceste măsuri, luate în lunile martie-mai, vor produce efecte începând cu luna iunie. Si abia de atunci vom şti exact pulsul şi percepţia cetăţenilor în raport cu decidenţii politici. Dar la ora actuală nu există nici un câştigător. Am văzut cum se felicitau cei din PSD. Este jenant, suntem încă în plină criză. Nu îi interesează pe români dacă astăzi este sau nu Cîţu, oamenii vor soluţii concrete. Noi am făcut un exerciţiu util, să ştiţi. Îmi scriau oamenii şi am simţit că voiau să comunice pur şi simplu. Şi că nimeni nu ii asculta. De aceea, am creat o platforma www.solutiata.ro unde îi invităm pe oameni să îşi spună punctele de vedere legate de educaţie, sănătate, economie, agricultura şi cele mai bune idei le vom prelua şi le vom duce în Parlament. Este singura metodă prin care ne permitem să comunicăm cât mai mult cu oamenii şi să preluăm iniţiativele lor. Pentru că sunt oameni deştepţi care nu sunt nici în partide, nu sunt nici în Parlament şi nu au vreo funcţie, nu sunt nici în instituţii, dar sunt buni specialişti în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea.

Ion Cristoiu: Vă felicit pentru aceasta iniţiativă. Sunt adeptul unei consultări naţionale. Vedeţi vreun pact între partide pe viitor sau s-a intrat în campanie electorală şi bătălia de acum începe?

Eugen Tomac: A existat o tentativă a PSD-ului de a ne invita pe toţi la aceeaşi masă. Va spun sincer că am mers cu toată deschiderea şi responsabilitatea unui om politic care trebuie să ia decizii în momente de criza. Ce s-a întâmplat după, aţi văzut şi dumneavoastră. Am intrat iarăşi în logica în care cineva este mai pregătit decât celălalt, guvernul s-a supărat. Chestiuni care, din păcate, în viaţa politica românească nu au continuitate. Nu se poate face. Am făcut Pactul pentru educaţie. La o lună după ce l-au semnat toţi, a fost aruncat la coş. S-au făcut multe angajamente pe chestiuni importante şi, la ora actuala, 85% din unităţile de învăţământ nu au autorizaţie ISU. Asta este una dintre tragediile naţionale.

Ion Cristoiu: După 15 mai vă reluaţi la partid viaţa politica obişnuită în afara de strângerile de mână?

Eugen Tomac: Bineînţeles. Ieri am avut prima conferinţă de presa.

Ion Cristoiu: Deci, deja nu mai este online?

Eugen Tomac: Nu, am avut prima conferinţă de presă pentru că ieşim din starea de urgenţă şi intrăm într-o nouă situaţie şi este important să comunicăm. Este vital să punem la dispoziţia statului opţiunile noastre şi obiectivele noastre cu privire la ce se întâmplă pentru că urmează vremuri grele din toate punctele de vedere. Şi din punctul meu de vedere, vor fi două categorii puternic afectate. În primul rând, oamenii care au venituri foarte mici vor fi foarte afectaţi, pentru că dacă într-o familie unde sunt venituri modeste rămâne unul dintre membrii familiei fără venit, atunci o vor duce şi mai greu. Apoi, şi cei care au foarte multe resurse şi trebuie să le gestioneze. Va exista o prăbuşire a pieţei de capital şi, bineînţeles, că toata lumea va fi prudentă şi primul lucru pe care îl va face va fi să îşi reducă din activitate. Reducerea din activitate înseamnă concedieri, mai puţine taxe la stat. Aici este nevoie de o mediere, de un suport şi un dialog consistent cu mediul de afaceri pentru a păstra locurile de muncă, taxele şi impozitele care vin la stat, şi bineînţeles, o solidaritate sănătoasă cu cei aflaţi în dificultate.

Ion Cristoiu: Vă aşteptaţi la revolte sociale?

Eugen Tomac: Nu cred. Românii se revoltă foarte greu şi când se revoltă se simte pe tot globul. Nu suntem în situaţia asta. Însă, vom avea o categorie de cetăţeni care vor avea mult de suferit. Şi cu această categorie, statul trebuie să fie atent. Nu trebuie să primească toţi ajutoare. Există acea iniţiativă conform căreia fiecare român trebuie să primească măşti. Eu şi sigur nici dumneavoastră nu avem nevoie să ne lase guvernul României la poartă o cutie cu măşti, că ne descurcăm, dar sunt cetăţeni care au nevoie.

Ion Cristoiu: Când vom putea da mâna unii cu alţii?

Eugen Tomac: Sper că nu doar în campanie electorală. Spre sfârşitul acestui an sper că se vor ridica toate restricţiile şi vom întâmpina Crăciunul bucurându-ne unii cu alţii.

NOTĂ: Interviul este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici