Liderul PNL Iaşi cere demiteri după eliminarea unor tronsoane A7 și A8 din PNRR: „Nu putem vorbi despre reforme dacă nu începem cu asumarea responsabilităţii”

Deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iaşi, solicită ca şefii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să fie demiși imediat. Solicitarea vine după ce anumite porțiuni din autostrăzile A7 şi A8 au fost eliminate din lista de proiecte finanțate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Muraru precizează că România nu pierde bani prin această decizie, însă ratează oportunitatea de a construi cu fonduri nerambursabile segmente esențiale de infrastructură rutieră în Moldova.

„Asta nu e o simplă «ajustare tehnică». E rezultatul unor greşeli administrative, întârzieri nejustificate şi nerespectarea procedurilor europene de către autorităţile române. Oficiali din CNAIR şi Ministerul Transporturilor au întârziat licitaţiile, au greşit procedurile de achiziţii şi nu au respectat cerinţele Uniunii Europene. Din acest motiv, Comisia Europeană a decis că unele tronsoane nu mai pot fi finanţate din PNRR, pentru că nu mai pot fi terminate la timp – adică până în august 2026, termenul-limită stabilit pentru PNRR”, afirmă liderul PNL Iaşi.

Autostrada Unirii (A8): Lucrările sunt blocate. Dacă nu se iau măsuri urgente, riscăm pierderea fondurilor PNRR

El mai adaugă că tronsoanele montane Târgu Mureş-Miercurea Nirajului şi Leghin-Moţca din A8, deşi erau gata de implementare, au fost eliminate.

„La fel s-a întâmplat şi cu loturile Ploieşti–Buzău şi Buzău–Focşani din A7, unde problemele de transparenţă şi lipsa unor publicări legale în Jurnalul Oficial European au dus la scoaterea lor din listă”, declară deputatul liberal.

Acesta cere ca cei responsabili din CNAIR să fie înlocuiți fără întârziere.

„Demiterea urgentă a celor din CNAIR care au întârziat licitaţiile, au greşit procedurile şi au compromis termenele” reprezintă, în opinia sa, un prim pas necesar.

„Nu putem vorbi despre „reforme” dacă nu începem cu asumarea responsabilităţii pentru greşeli care afectează milioane de români”, adaugă Muraru.

Alexandru Muraru insistă că finanţarea segmentelor eliminate trebuie acoperită din Programul Transport 2021-2027. În plus, acestea ar trebui incluse în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

„Statul român trebuie să continue aceste proiecte, cu sau fără fonduri din PNRR, pentru că sunt vitale”, mai precizează Alexandru Muraru.

În momentul de față, doar câteva proiecte mai figurează în PNRR cu finanțare completă din fonduri europene. Printre acestea se află tronsoanele Focşani – Paşcani din A7 şi tunelurile Margina – Holdea de pe autostrada Lugoj – Deva. De asemenea, câteva segmente feroviare rămân în listă, precum toate cele patru loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor şi o secţiune dintre Lugoj şi Timişoara.

Ministerul Transporturilor anunţă că proiectele eliminate nu presupun returnarea fondurilor deja utilizate.

„În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie”, precizează instituția.

Printre aceste proiecte se regăsesc:

• Autostrada Buzău – Focşani (A7), deja deschisă circulaţiei;

• Lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7);

• Secţiunile Leghin – Moşca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8);

• Segmentul Nădăşelu – Poarta Sălajului de pe Autostrada Transilvania;

• Loturile 1, 3 şi 4 din linia de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş.

„Toate aceste proiecte vor fi continuate şi duse la bun sfârşit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, afirmă Ministerul Transporturilor.

Ministrul Ciprian Şerban susţine că investițiile în infrastructură vor continua, fără presiuni suplimentare asupra bugetului național.

„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanţare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate şi continuitate în investiţiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanţări din bugetul naţional”, transmite ministrul.