Mai are România canale de comunicare cu Statele Unite? / Răspunsul unui analist de politică externă din Washington

Eli M Gold este președintele Gold Institute for International Strategy – o entitate nonguvernamentală americană, axată pe consiliere și strategie de politici externe.

Acesta explică de ce suspendarea vizei Waiver a fost interpretată ca un semnal politic de către România.

Gold pornește de la ideea că proiectul Visa Waiver a pornit din timpul Administrației Biden, dar că, indiferent de orice, suspendarea Visei Waiver a avut, în esență, o componentă electorală.

„Cu siguranță suspendarea Vizei Waiver că a însemnat și reducerea unor politici anterioare lui Trump”

„Nu există nicio îndoială că au fost mai mulți factori. Să nu trecem cu vederea ciclul electoral (din România, n. red.).

Totuși, e important să ținem cont că Visa Waiver a început în timpul administrației Biden. Și administrația de aici analiza migrația, imigrația și era preocupată de toate procesele ce implicau mișcări de populație.

Fondatorul unui think-tank din Washington, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Destul de alarmant pentru această administrație să vadă așa ceva”

Cu siguranță însă că suspendarea Visei Waiver a însemnat și reducerea unora dintre politicile Administrației anterioare”.

„Există canale, dar întrebarea e la ce nivel sunt acestea”

Întrebat dacă România mai are canale de comunicare cu SUA, Gold a explicat că aceste canale există, însă Trump tinde mai degrabă să prioritizeze țările care îi răspund în acord cu ceea ce oferă SUA. Cu alte cuvinte, o relație „tranzacțională”, după cum s-a exprimat Gold:

„Există canale între administrații, canalele dintre România și Washington există. Întrebarea este la ce nivel sunt acestea.

Administrația Trump este foarte interesată să mențină canale cu țări unde există oportunități de progres.

Vom pune pe un plan secund țările care nu sunt de acord cu noi pe comerț și economie și vom prioritiza alte țări.

Deci relația dintre cele două țări poate foarte bine să fie mai degrabă marginală decât în tiparul obișnuit, acela, de a primi lideri la Casa Albă, cum vedem cu alte țări.

Dar cu siguranță va exista o colaborare între SUA și România, doar că poate nu în prim-plan sau nu la modul la care majoritatea țărilor ar considera-o”.

Quid-pro-quo

De fapt, Gold (și, in extenso, Administrația Trump) consideră că adevarata relație a unei țări cu SUA trebuie să fie de tip quid-pro-quo, după modelul Poloniei. Karol nawrocki a venit de două ori în Biroul Oval, de când a devenit președintele Poloniei, pe câtă vreme Nicușor Dan nici măcar nu are prevăzută în agendă o asemenea vizită.

„Cred că exact acesta este punctul la care voiam să ajung. Când ne uităm puțin la relația dintre Polonia și SUA, Polonia  a avut, încă de la începutul Administrației Trump, o implicare deschisă și activă în promovarea comerțului și a relațiilor economice, susținând agenda președintelui Trump și viziunea lui pentru aliații americanilor. Ca urmare, președintele Trump a răspuns la fel. Ei oferă aceeași relație pe care Polonia o caută de la SUA.

Acest lucru nu se vede în cazul României. Nu vedem aceeași implicare activă, același interes de a dezvolta relațiile economice.

Președintele Trump este un președinte foarte unic, iar acest lucru este foarte, foarte important pentru țări să înțeleagă, pentru cei care sunt deja aliații noștri și au acea relație și ar dori s-o continue, cât și pentru cei care caută să construiască această relație.

Iar președintele Trump este un om de afaceri care are o politică externă foarte tranzacțională cu oricine interacționează. Adică: „Îți voi da ceea ce-mi dai și tu și vom colabora doar dacă există un motiv pentru asta”, a spus Gold.