Cărțile din Republica Moldova vor intra pentru prima dată în colecția Parlamentului European, a anunțat vicepreședintele instituției, Victor Negrescu, în cadrul unui eveniment organizat luni la Bruxelles.
La aceeași întâlnire a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a declarat că „Moldova aparține Europei”, în mod special prin cultură și literatură, care, potrivit acesteia, „este europeană și este scrisă în limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”.
Evenimentul a fost intitulat „Republica Moldova și Uniunea Europeană. Valori împărtășite, viitor comun. Cultura, democrația și drumul către aderarea la UE”.
Printre participanți s-au numărat și scriitoarea Tatiana Țibuleac, laureată a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, scriitorul și diplomatul Oleg Serebrian, precum și scriitoarea Ionela Hadârcă.
Evenimentul a urmărit să prezinte Republica Moldova dincolo de negocierile de aderare, de capitolele și reformele necesare integrării europene.
În discursul pe care l-a susținut în fața unei săli pline, Maia Sandu a spus că „o bibliotecă este un loc potrivit pentru a discuta despre locul unei țări”, iar „cărțile o arată mai clar decât hărțile”.
„Moldova aparține Europei. Suntem o țară europeană. Cultura noastră este europeană, literatura noastră este europeană și este scrisă în limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, a declarat președinta Republicii Moldova.
Câteva cuvinte ale Maiei Sandu au fost dedicate eforturilor prin care limba română a fost păstrată în Republica Moldova, în ciuda politicilor din perioada Imperiului Rus și a ocupației sovietice.
Potrivit acesteia, limba a fost redenumită, fiind impus un alt alfabet, iar oamenii au fost nevoiți să folosească limba rusă în instituții, la serviciu și la universitate.
„Păstrarea acestei limbi a necesitat un efort uriaș din partea noastră. Mai întâi sub Imperiul Rus, iar apoi sub ocupația sovietică, limbii i s-a atribuit o altă denumire și a fost forțată să adopte un alt alfabet. Acasă, oamenii vorbeau românește. La serviciu, la universitate și în instituțiile publice, erau obligați să vorbească rusește”, a afirmat Maia Sandu.
O parte importantă a discursului președintei Republicii Moldova a fost dedicată rolului pe care literatura îl poartă în păstrarea memoriei colective și în prezentarea experiențelor prin care a trecut societatea moldovenească.
„Scriitorii noștri, inclusiv cei prezenți astăzi aici, scriu despre ceea ce ne-a făcut istoria și despre ceea ce am făcut noi cu ea. Ei scriu despre un colț al Europei unde granițele s-au mutat de mai multe ori într-un singur secol și unde familiile s-au trezit în alte țări și vorbind alte limbi, deși au rămas în aceeași casă”, a spus președinta.
Potrivit acesteia, literatura moldovenească întrunește identitatea, memoria, ocupația, deportările și familiile „care au păstrat adevărul pentru ele însele, timp de decenii”.
„Astăzi, ei [scriitori] adună aceste povești pentru ca noi să ne amintim propria istorie și pentru ca alții să nu o poată rescrie. Astăzi, ei adună aceste povești pentru ca noi să ne amintim propria istorie și pentru ca alții să nu o poată rescrie. Scriu despre plecarea de acasă și despre curajul necesar pentru a-ți clădi o viață într-un oraș străin – despre munca grea, singurătate și dorul de locurile lăsate în urmă. Scriu despre libertate și despre războiul care se desfășoară chiar lângă noi. De asemenea, scriu pentru copii despre bunătate, despre conviețuire și despre modul în care o comunitate își alege liderii.”, a afirmat Maia Sandu.
Potrivit președintei, „acestea sunt povești europene”, iar m„ulți europeni își vor regăsi propria poveste în ele”.
„În timp ce Moldova depune eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană, adoptăm noi legi, consolidăm instituțiile și implementăm reforme. Însă aderarea înseamnă, totodată, să ne cunoaștem mai bine unii pe alții, în calitate de europeni. Literatura noastră, tradusă acum în multe dintre limbile oficiale ale UE, ajută Europa să înțeleagă mai bine Republica Moldova”, a declarat aceasta.
Maia Sandu a vorbit pe scurt, în același discurs, și despre riscurile reprezentate de propagandă și manipulare, despre care a spus că au afectat în trecut Republica Moldova, răspândindu-se în prezent în întreaga Europă.
„Cărțile noastre poartă cu ele experiența noastră, ca țară aflată la marginea estică a Europei. Am trăit momente în care istoria ne-a fost rescrisă, iar limbile noastre au fost redenumite de către alții. Astăzi, ne confruntăm cu metode similare, prin propagandă și manipulare, care, observăm, se răspândesc în întreaga Europă”, a spus președinta Republicii Moldova.
La finalul intervenției, Maia Sandu le-a mulțumit scriitorilor moldoveni pentru contribuția lor la păstrarea memoriei și la promovarea țării peste hotare.
„Într-o epocă a derulării nesfârșite a ecranelor, să ne ajutăm copiii să descopere plăcerea unei cărți bune, capacitatea de concentrare pe care aceasta o oferă, bucuria de a te pierde într-o poveste și empatia care apare atunci când trăiești, pentru câteva ore, viața altcuiva. Să-i ajutăm să descopere liniștea dintr-o bibliotecă, entuziasmul de a păși într-o librărie și o poveste pe care, într-o zi, o vor citi propriilor lor copii”, a transmis Maia Sandu.
„În această clădire negociem viitorul Europei, dar în această bibliotecă descoperim poveștile care dau sens viitorului. Iar astăzi sărbătorim poveștile, cultura, curajul și viitorul european al Republicii Moldova. De aceea, mă bucur în mod deosebit să vă informez pe toți că este pentru prima dată când cărți din Republica Moldova vor intra în colecția Parlamentului European”, a declarat Victor Negrescu în cadrul evenimentului.
Eurodeputatul a declarat că „râul Prut separă două țări, dar nu poate separa limba noastră, istoria noastră, familiile noastre și visurile noastre”, adăugând că „a crezut întotdeauna că cele mai puternice punți între oameni nu sunt construite doar din beton sau oțel, deși și acestea sunt importante. Acestea sunt clădite din cuvinte, amintiri, valori și, mai ales, din încredere”
S-au împlinit șase ani de la prima victorie a Maiei Sandu în alegerile prezidențiale, iar, în această perioadă, Republica Moldova a trecut prin provocări importante, a precizat eurodeputatul.
„Ați demonstrat că puterea unei națiuni nu se măsoară doar prin mărimea sa sau prin economia sa. Ea se măsoară prin determinarea sa de a-și decide propriul viitor. Iar cetățenii Republicii Moldova au dreptul să nu li se ia această alegere”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European.
Victor Negrescu a mai susținut că Republica Moldova nu doar își dorește să adere la Uniunea Europeană, ci contribuie „deja la ceea ce ar trebui să fie Europa”.
„O Europă care apără libertatea, protejează democrația și își respectă identitatea. Într-un moment în care unii europeni consideră aceste valori ca fiind de la sine înțelese, poporul Republicii Moldova ne reamintește de ce sunt ele importante”, a declarat Negrescu.
„Au fost deja deschise patru grupuri de negociere. Educația și cultura – despre care vom discuta astăzi – se numără printre domeniile în care se vor înregistra progrese suplimentare anul viitor. Însă integrarea europeană nu se rezumă doar la negocierea capitolelor. Este vorba despre tinerii care doresc să studieze și să-și construiască viitorul în Europa, despre artiștii care doresc ca opera lor să depășească granițele, despre familiile care doresc ca copiii lor să trăiască în libertate și siguranță. Integrarea europeană înseamnă deschiderea ușilor, iar noi avem responsabilitatea de a răspunde determinării Republicii Moldova cu aceeași determinare din partea europeană”, a mai afirmat acesta.