Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010 - Mediafax

Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010

Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele familiilor, pentru a putea continua afacerile cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese, scrie "Gândul", enumerându-i pe prefecţii de Dâmboviţa, Bihor şi Teleorman.

97 afişări
Imaginea articolului Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010

Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010 (Imagine: Mediafax Foto)

De asemenea, "Gândul" prezintă cazurile vicepreşedintelor de CJdin Olt, Covasna şi Prahova.

Publicaţia menţionează că alţidemnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstratafacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru.Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cuunităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şicei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pecare îl gestionează.

Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa, este acţionar lamai multe firme. Una dintre ele, SC Ianlux Consulting este"specializată" însă în contracte pe bani publici, notează "Gândul".În ultima declaraţie de interese a prefectului Iancu Caracotă suntenumerate contractele de consultanţă şi management de proiect aleacestei firme. Este vorba de 30 de contracte şi majoritateainstituţiilor contractante sunt chiar comune din judeţul Dâmboviţa.Unele dintre aceste comune au folosit procedura încredinţăriidirecte în cazul firmei prefectului Caracotă. Valoarea totală aacestor contracte se ridică la peste 1.800.000 lei, adicăechivalentul a peste 450.000 de euro. Contactat telefonic de"Gândul", prefectul Iancu Caracotă a precizat că aceste afaceri nui se par nici ilegale şi nici imorale. El a declarat pentru gândul:"Nu are una cu alta, am mai explicat. Nu eu conduc firmele, aşa cănu e imoral. Mi s-ar părea imoral să nu-i las pe cei de la firmă sămuncească şi să aducă bani. Toate firmele mele sunt pe piaţă dinanii 90, nu au treburi cu statul. Doar firma de consultanţă arecontracte cu instituţii publice, lucrează cu bani publici: aducbani, iau bani. Acesta este modul de lucru".

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, Ioan Ciugulea, amenţionat în declaraţia de interese un contract câştigat la olicitaţie în domeniul construcţiilor. Autoritatea contractantă:Consiliul Local Traian iar beneficiarul - firma Delta Star, undevicepreşedintele Ciugulea este acţionar. Valoarea contractului estede 490.056 ron, adică echivalentul a 122.500 de euro. Contactattelefonic, vicepreşedintele Ioan Ciugulea a declarat pentru"Gândul": "Eu nu am contracte cu bani de la bugetul consiliuluijudeţean. Am un contract pe Ordonanţa nr. 7 pentru o bază sportivăîn localitatea Traian. Deci, sunt bani de la guvern, nu bani de laconsiliul judeţean. Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, săle spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii. Că eu am terminatlucrarea în proporţie de 90 la sută şi nu am primit decât 1,7miliarde lei vechi, din totalul de 6 miliarde. Şi să mai ştieguvernul că eu dădeam de lucru la 200 de oameni, iar acum sunt înşomaj".

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning,are câteva sute de contracte cu unităţi finanţate de la bugetul destat. Aceste contracte le-a încheiat prin intermediul a două firme,care asigură servicii informatice. Contactat telefonic de "Gândul",vicepreşedintele CJ Covasna a declarat: "Eu am aceste contracte din1992, este vorba de contracte mici în valoare de circa 250 de eurocontractul. Unităţile cu care sunt încheiate contractele nu ţin deconsiliul judeţean, ci de consilii locale. Deci, banii nu sunt dela bugetul consiliului judeţean, sunt contractate, finanţate destat. Absolut, eu sunt în legalitate". Valoarea totală a acestorcontracte ajunge la circa 100.000 de euro.

Ghilea Gavrilă, prefectul judeţului Bihor, are contracte custatul de peste 100 de milioane de lei, adică peste 25 de milioanede euro, potrivit declaraţiei de interese, postată pe site-ulPrefecturii. Cele câteva zeci de contracte menţionate în declaraţiese referă în principal la construcţii, domeniu în care prefectuldeţine o firmă unde este acţionar majoritar. Autorităţilecontractante sunt cât se poate de diferite, de la Primăria Tetchea,Inspectoratul de Poliţie Bihor, Primăria Odorhei, ANL Bucureşti,CNI Bucureşti, până la o serie de alte şcoli şi primării. Prefectuljudeţului Bihor a avut ieri mai multe şedinţe şi nu a avut timp sărăspundă solicitării ziarului gândul de a comenta situaţiaprezentată mai sus, se arată în materialul publicat de"Gândul".

Teodor Niţulescu, prefect de Teleorman, şi-a trecut îndeclaraţia de avere calitatea de acţionar la Venus Mob SRL. Îndeclaraţia de interese nu apar însă menţionate contracte cu banipublici. Potrivit presei locale, firma prefectului este furnizor demobilă pentru spitalul din Roşiorii de Vede. Prefectul deTeleorman, Teodor Niţulescu, este în concediu şi, potrivit şefeisale de cabinet, nu poate fi contactat decât peste douăsăptămâni.

Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu până în 2010, a fostnumit director general la Hidroelectrica. Pe vremea când era însăprefect, firmele sale au avut numeroase contracte cu statul.
Potrivit valorilor menţionate în declaraţia de interese, sumatotală se ridică la suma de 7.310.130 lei, ceea ce înseamnăaproximativ 1,8 milioane de euro. Autorităţile contractante suntdiverse, notează "gândul", de la primării şi consilii locale laSpitalul judeţean Sibiu, Universitatea "Lucian Blaga" şiElectrica.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Adrian EmanuilSemcu, a menţionat în declaraţia de interese un contract în valoarede 654.000 de euro, încheiat în urma unei licitaţii cu Agenţia dePlăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

"Gândul" notează că potrivit articolului 70 din Legea 161/2003,conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ceexercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interespersonal de natură patrimonială, care ar putea influenţaîndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivitConstituţiei şi altor acte normative.

Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală",în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de arealiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţepersonale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie săinvoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de larealizarea respectivului act.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici