Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010

Majoritatea prefecţilor, primarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţi şi-au trecut, în 2010, afacerile pe numele familiilor, pentru a putea continua afacerile cu statul fără a fi acuzaţi de conflict de interese, scrie "Gândul", enumerându-i pe prefecţii de Dâmboviţa, Bihor şi Teleorman.

115 afișări
Imaginea articolului Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010

Majoritatea prefecţilor şi şefilor CJ şi-au trecut afacerile pe numele familiilor în 2010 (Imagine: Mediafax Foto)

De asemenea, "Gândul" prezintă cazurile vicepreşedintelor de CJ din Olt, Covasna şi Prahova.

Publicaţia menţionează că alţi demnitari locali nu au avut încredere nici în familie şi au păstrat afacerile pe numele lor, chiar dacă legea le interzice acest lucru. Aceştia se împart în două categorii: cei care fac afaceri chiar cu unităţi de stat care le sunt subordonate(lucru interzis de lege) şi cei care fac afaceri cu bani publici care nu provin din bugetul pe care îl gestionează.

Iancu Caracotă, prefectul judeţului Dâmboviţa, este acţionar la mai multe firme. Una dintre ele, SC Ianlux Consulting este "specializată" însă în contracte pe bani publici, notează "Gândul". În ultima declaraţie de interese a prefectului Iancu Caracotă sunt enumerate contractele de consultanţă şi management de proiect ale acestei firme. Este vorba de 30 de contracte şi majoritatea instituţiilor contractante sunt chiar comune din judeţul Dâmboviţa. Unele dintre aceste comune au folosit procedura încredinţării directe în cazul firmei prefectului Caracotă. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la peste 1.800.000 lei, adică echivalentul a peste 450.000 de euro. Contactat telefonic de "Gândul", prefectul Iancu Caracotă a precizat că aceste afaceri nu i se par nici ilegale şi nici imorale. El a declarat pentru gândul: "Nu are una cu alta, am mai explicat. Nu eu conduc firmele, aşa că nu e imoral. Mi s-ar părea imoral să nu-i las pe cei de la firmă să muncească şi să aducă bani. Toate firmele mele sunt pe piaţă din anii 90, nu au treburi cu statul. Doar firma de consultanţă are contracte cu instituţii publice, lucrează cu bani publici: aduc bani, iau bani. Acesta este modul de lucru".

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, Ioan Ciugulea, a menţionat în declaraţia de interese un contract câştigat la o licitaţie în domeniul construcţiilor. Autoritatea contractantă: Consiliul Local Traian iar beneficiarul - firma Delta Star, unde vicepreşedintele Ciugulea este acţionar. Valoarea contractului este de 490.056 ron, adică echivalentul a 122.500 de euro. Contactat telefonic, vicepreşedintele Ioan Ciugulea a declarat pentru "Gândul": "Eu nu am contracte cu bani de la bugetul consiliului judeţean. Am un contract pe Ordonanţa nr. 7 pentru o bază sportivă în localitatea Traian. Deci, sunt bani de la guvern, nu bani de la consiliul judeţean. Şi dacă tot scrieţi despre subiectul ăsta, să le spuneţi celor de la guvern măcar să dea banii. Că eu am terminat lucrarea în proporţie de 90 la sută şi nu am primit decât 1,7 miliarde lei vechi, din totalul de 6 miliarde. Şi să mai ştie guvernul că eu dădeam de lucru la 200 de oameni, iar acum sunt în şomaj".

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, are câteva sute de contracte cu unităţi finanţate de la bugetul de stat. Aceste contracte le-a încheiat prin intermediul a două firme, care asigură servicii informatice. Contactat telefonic de "Gândul", vicepreşedintele CJ Covasna a declarat: "Eu am aceste contracte din 1992, este vorba de contracte mici în valoare de circa 250 de euro contractul. Unităţile cu care sunt încheiate contractele nu ţin de consiliul judeţean, ci de consilii locale. Deci, banii nu sunt de la bugetul consiliului judeţean, sunt contractate, finanţate de stat. Absolut, eu sunt în legalitate". Valoarea totală a acestor contracte ajunge la circa 100.000 de euro.

Ghilea Gavrilă, prefectul judeţului Bihor, are contracte cu statul de peste 100 de milioane de lei, adică peste 25 de milioane de euro, potrivit declaraţiei de interese, postată pe site-ul Prefecturii. Cele câteva zeci de contracte menţionate în declaraţie se referă în principal la construcţii, domeniu în care prefectul deţine o firmă unde este acţionar majoritar. Autorităţile contractante sunt cât se poate de diferite, de la Primăria Tetchea, Inspectoratul de Poliţie Bihor, Primăria Odorhei, ANL Bucureşti, CNI Bucureşti, până la o serie de alte şcoli şi primării. Prefectul judeţului Bihor a avut ieri mai multe şedinţe şi nu a avut timp să răspundă solicitării ziarului gândul de a comenta situaţia prezentată mai sus, se arată în materialul publicat de "Gândul".

Teodor Niţulescu, prefect de Teleorman, şi-a trecut în declaraţia de avere calitatea de acţionar la Venus Mob SRL. În declaraţia de interese nu apar însă menţionate contracte cu bani publici. Potrivit presei locale, firma prefectului este furnizor de mobilă pentru spitalul din Roşiorii de Vede. Prefectul de Teleorman, Teodor Niţulescu, este în concediu şi, potrivit şefei sale de cabinet, nu poate fi contactat decât peste două săptămâni.

Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu până în 2010, a fost numit director general la Hidroelectrica. Pe vremea când era însă prefect, firmele sale au avut numeroase contracte cu statul.
Potrivit valorilor menţionate în declaraţia de interese, suma totală se ridică la suma de 7.310.130 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1,8 milioane de euro. Autorităţile contractante sunt diverse, notează "gândul", de la primării şi consilii locale la Spitalul judeţean Sibiu, Universitatea "Lucian Blaga" şi Electrica.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Adrian Emanuil Semcu, a menţionat în declaraţia de interese un contract în valoare de 654.000 de euro, încheiat în urma unei licitaţii cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

"Gândul" notează că potrivit articolului 70 din Legea 161/2003, conflictul de interese constă în situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Conflictul de interese poate să apară şi în forma "personală", în sensul ca un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici