Ministerul Public a făcut publică mapa profesională a Monicăi Macovei - Mediafax

Video Ministerul Public a făcut publică mapa profesională a Monicăi Macovei

Fostul procuror şef din Parchetul General, Gheorghe Diaconescu - fost adjunct al procurorului general, după 1990 şi actual avocat al deputatului Adrian Năstase - îi recomanda în 1984 Monicăi Macovei să aprofundeze studiul practicii judiciare şi să-şi organizeze judicios timpul.

35 afişări

În 1984, procurorul-şef Gheorghe Diaconescu îi recomandă Monicăi Macovei (fostă Gherghescu-n.r.) să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialitate şi să-şi organizeze judicios timpul de muncă, în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce-i sunt repartizate, conform mapei profesionale făcută publică, luni, de Ministerul Public.

O notă a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984 arată că la învăţământul politic şi profesional Macovei "se prezintă întotdeauna cu materialele indicate, studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii".

În 13 aprilie 1984, stagiara Monica Gherghescu angajată la Procuratura locală Giurgiu a cerut să fie detaşată, până la terminarea stagiului, la o unitate de procuratură din municipiul Bucureşti pentru motive de sănătate. Adeverinţele medicale nu sunt publice, însă procurorul Radu N. din cadrul Direcţiei a V-a din Procuratura Generală a apreciat întemeiată cererea Monicăi Gherghescu şi a propus detaşarea la Procuratura locală a sectorului 1 din municipiul Bucureşti.

Într-o fişă de apreciere a Procuraturii sectorului 1, din anul 1988, se arată că: "Un rol important l-a avut (Macovei, n.r.) în acţiunile privind persoanele a căror activitate nocivă a fost pusă în discuţie de organele de Miliţie. Cele 114 deplasări la sediul organelor de Miliţie şi cele 18 verificări ale arestului".

Mapa profesională a Monicăi Macovei - fost procuror în Parchetul ICCJ până în anul 1997 şi fost ministru al Justiţiei între decembrie 2004-aprilie 2007 - relevă o serie de nereguli în activitate, de la întârzierea în rezolvarea cazurilor, până la comunicarea deficitară cu superiorii.

După ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat numirea Noricăi Nicolai la Justiţie, invocând nereguli în dosarul profesional al acesteia, jurnaliştii au solicitat Ministerului Public date profesionale cu privire la fostul deţinător al portofoliului Monica Macovei.

Mai mult, presa a făcut referire şi la cazul procurorului Daniel Morar, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (numit de Macovei, în vara lui 2005-n.r.), care a determinat condamnarea României la Curtea Europeană de la Strasbourg în cazul lui Liviu Ciupe, şef al Direcţiei de Drumuri şi Poduri Bistriţa, arestat nelegal.

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, şi-a dat demisia, în anul 1997, din funcţia de procuror, după ce procurorul general al României de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activităţii acesteia, susţin surse judiciare.

Controlul a avut loc la sfârşitul anului 1996, când Monica Macovei era procuror în cadrul Parchetului General (actualul Parchetul al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică - Serviciul pentru drepturile omului si criminologie. Şeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, a constatat că magistrata avea nesoluţionate 5 lucrări din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din anul 1996, spun sursele citate.

Activitatea acesteia a fost analizată de către Secţia de inspecţie a Parchetului General, inspectorul notând că a fost dezamăgit de atitudinea procurorului Macovei. "Domna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsa de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseşte nemotivat", nota inspectorul.

Controlul a relevat că lucrările nesoluţionate de Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile.

În raportul de control, inspectorul dă de înţeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. "Doamna procuror obişnuieşte să închidă lucrări ocolind controlul şefilor şi nedând soluţia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menţionat că sub acest aspect a fost atenţionată şi de către şeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relaţiile cu şeful de serviciu, foloseşte biletele în locul convorbirilor directe. Din conţinutul unui astfel de bilet mai deducem şi atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluţionare a plângerilor venite de la cetăţeni, precum şi modul în care înţelege să se poarte în relaţiile cu colegii de serviciu", arată inspectorul Mihai Cârstea.

În replică, Macovei afirma: "Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a înscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiţi de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia".

Cererea de demisie a Monicăi Macovei a fost formulată în 26 mai 1997 cu următoarea motivare: "Demisionez datorită incompatibilităţii dintre modul în care eu şi dumneavoastră (Nicolae Cochinescu-nr.) percepem justiţia şi rolul parchetului într-o societate democratică. M-am referit in extenso la acestă incompatibilitate în notele pe care vi le-am înaintat în intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum şi în cererile prin care v-am solicitat să demisionaţi, care au fost adresate prin intermediul mass-media. Constat însă că sunteţi încă la conducerea instituţiei şi demisionez eu".

 În afară de referiri la modul cum a părăsit Ministerul Public, mapa profesională a Monicăi Macovei cuprinde perioada studenţiei şi evidenţa deplasărilor externe.

Conform unei caracterizări, aflată la mapa profesională, înaintată de Facultatea de Drept din Bucureşti se menţionează că Monica Gherghescu (devenită ulterior Macovei-n.r.) a absolvit în anul 1982, cu media 10, menţionându-se că este membru de partid (PCR-n.r.) şi că a participat în fiecare an la toate acţiunile cultural-educative din facultate.

"Tovarăşa Gherghescu Monica a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1982, cu media 10 (la examenul de diplomă-n.r.). Cu o pregătire generală şi de specialitate deosebit de bogată şi temeinică s-a impus în rândul anului din care a făcut parte, clasificându-se a patra pe ţară cu aceeaşi medie ca a şefilor de promoţie de la Iaşi şi Bucureşti. A participat cu regularitate la cursuri, a avut în permanenţă o participare activă la seminarii, şi-a impus un studiu individual intens, ceea ce i-a permis să-şi însuşească în foarte bune condiţii cunoştinţele teoretice din domeniul ştiinţei dreptului. Pasionată de cercetarea ştiinţifică a participat activ şi la activitatea cercului de Drept civil, disciplină la care şi-a susţinut şi examenul de diplomă cu tema «Examen teoretic al practicii judiciare privind răspunderea pentru lucruri» (...). În R.R.D. nr. 12/1981 a publicat un studiu «În legătură cu legimarea procesuală activă în litigiile privind prejudiciul exteriorului clădirilor». Este membră de partid. A participat în fiecare an la toate acţiunile cultural educative din facultate", se arată în caracterizarea aflată la mapa profesională.

Documentul mai notează: "Inteligentă, modestă, bună colegă, s-a bucurat de aprecierea şi stima cadrelor didactice şi studenţilor".

Pe toată perioada magistraturii, Macovei a beneficiat succesiv de calificativul "Foarte bine" din partea şefilor săi, actele puse la dispoziţia jurnaliştilor neavând continuitate din punct de vedere cronologic.

Într-o notă numărul 3.273 din 29 iulie 1993, Monica Macovei - care ceruse să fie transferată din funcţia de procuror şef birou de la Parchetul Capitalei în funcţia de procuror la Secţia I din Parchetul General - se arată că a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti cu media 9,60, fiind repartizată la Procuratura locală sector 1.

În 7 iulie 1986, Monica Gherghescu a primit aprobare din partea conducerii Procuraturii Generale (actual Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) să plece "într-o excursie turistică în Franţa, aratând că valuta necesară i-a fost depusă Boliban". Cererea a fost respinsă ulterior, pentru că a mai existat o solicitare cu un an înainte, care îi fusese respinsă. În continuare, documentul reţine că în 1985, Boliban Cornelia Veturia, prietenă cu tatăl Monicăi Gherghescu, i-a trimis 25 de dolari şi 1.500 de franci francezi pentru plecare.

Totodată, se menţionează că în 1975, Gherghescu Monica a făcut vizite în Ungaria, Italia, Elveţia, Austria, iar în 1978 în URSS, iar în 1979 în RDG.

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a declarat că este de acord cu publicarea mapei sale profesionale, dar apreciază că acest fapt ar fi trebuit să aibă loc la după instalarea unui nou ministru, considerând că în acest moment nu este relevant în contextul disputei politice.

Într-o declaraţie de presă, remisă agenţiei MEDIAFAX, Macovei spune că în urma "interesului manifestat de mai multi jurnalişti de a primi copii ale dosarului său profesional din perioada cât am fost procuror", se declară de acord cu publicarea acestuia, pentru ca nu are nimic de ascuns în trecutul său profesional, cu toate că în acest moment nu îndeplineşte nicio funcţie publică în România.

"Apreciez însă că publicarea acestui dosar, indiferent de ce conţine el, întrucât nu l-am văzut niciodată, ar fi trebuit să aibă loc după instalarea noului ministru al Justiţiei, oricare ar fi fost el, pentru că nu consider că are vreo relevanţă în contextul actualei dispute interne", afirmă Macovei, adăugând că înţelege interesul mass-media şi nu are nimic împotrivă ca acesta să fie făcut public.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici