Parlamentul European cere Camerei Deputaţilor precizări referitoare la imunitatea lui Dan Nica

"Am primit din partea Comisiei de afaceri juridice din Parlamentul European o scrisoare cu privire la imunitatea europarlamentarului, fost ministru şi deputat Dan Nica. Am trimis la Comisia juridică să facă informarea în 10 zile şi noi în două săptămâni să răspundem Parlamentului European", a spus secretarul Camerei Marcel Ciolacu, după şedinţa Biroului Permanent.

El a arătat că cererea din partea Parlamentului European este cu privire la ce imunitate a avut Nica în Parlament şi ca fost ministru.

"Se presupune că cererea va ajunge, ca fost ministru, şi la Preşedinţie", a adăugat Ciolacu.

În scrisoarea adresată preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, de către preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din PE, Pavel Svoboda, se aminteşte că, în şedinţa de plen din 24 noiembrie, preşedintele Parlamentului European a anunţat că a primit de la autorităţile române cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Dan Nica, fost membru al Camerei Deputaţilor şi al Guvernului român, în prezent membru al PE. Această solicitare a fost trimisă Comisiei pentru afaceri juridice a PE.

"În conformitate cu articolul 9 (1)(a) al Protocolului nr.7 privind privilegiile şi imunităţile al Uniunii Europene, membrii Parlamentului European se bucură, pe teritoriul statului membru din care provin, de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări. Se poate deduce, din reglementarea mai sus invocată, că ar trebui să fie aplicabil articolul 72 (2) din Constituţia României, potrivit căruia deputaţii şi senatorii români pot fi cercetaţi penal şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ce au fost audiaţi. Cu toate acestea, cererea de ridicare a imunităţii domnului Nica se bazează pe prevederile articolului 109(2) din Constituţia României şi pe articolele 12 şi 19 din Legea 115 privind responsabilitatea minsterială. După cum cunoaşteţi, articolul 109(2) din Constituţie prevede că numai Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În baza acestor prevederi, în consecinţă, urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului român poate începe doar după ce imunitatea acestuia a fost ridicată", se menţionează în scrisoare.

În acest context, Pavel Svoboda solicită mai multe informaţii cu privire la practica la nivelul Camerei Deputaţilor în aplicarea reglementărilor privind imunitatea acordată membrilor săi.

"În special, aş aprecia dacă aţi putea clarifica dacă articolul 109(2) din Constituţie are precădere asupra articolului 72(2) şi dacă, în consecinţă, membrilor Camerei Deputaţilor care sunt în acelaşi timp membri ai Guvernului li se aplică reglementări speciale privind imunitatea. De asemenea, v-aş fi recunoscător dacă aţi clarifica dacă aceste reglementări speciale continuă să fie aplicabile membrilor Camerei Deputaţilor are au fost membri ai Guvernului pentru fapte comise în exercitarea mandatului anterior de ministru. Întrucât Comisia pentru afaceri juridice a început deja examinarea acestui caz, un răspuns prompt ar fi deosebit de apreciat", se mai arată în scrisoare.

În 26 septembrie, DNA a cerut aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, referatul, în vederea sesizării Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

În 27 septembrie, vicepreşedintele PSD Dan Nica arăta, într-un comunicat, că nu a cerut şi nu a condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui şi că nu a deţinut şi nu deţine societăţi offshore.

Dan Nica a fost ales europarlamentar pe listele PSD la alegerile europene din mai 2014.