Paşcan (PMP): Propunerile la Codul Administrativ vizează oficializarea limbii maghiare în România

"Prin complicitatea coaliţiei trădării naţionale PSD-ALDE, udemeriştii se pregătesc să sărbătorească un important succes, reprezentând un pericol pe termen lung pentru România. Noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, lezează suveranitatea ţării şi reprezintă parafarea legislativă a strategiei pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept Ţinutul Secuiesc şi Partium", a declarat Marius Paşcan.

Una dintre cele mai grave consecinţe ale modificărilor propuse şi adoptate de Senat este oficializarea în România a limbii maghiare, mai susţine deputatul PMP care este şi membru în Comisia specială pentru elaboararea Codului administrativ.

"Proiectul de lege include, cu dedicaţie specială, aproape toate amendamentele UDMR, prin care constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii române şi setează baza legală a oficializării limbii maghiare în România. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile prefectului şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protecţia Mediului sau pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ori Agenţia Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română", a explicat Paşcan.

Potrivit preşedintelui executiv al PMP, modificările la Codul Administrativ capătă o greutate şi mai mare, din punct de vedere al pericolului pe care le reprezintă, dacă "analizăm întregul context din perspectiva declaraţiilor premierului Ungariei, Viktor Orban, care a susţinut, inechivoc şi răspicat, că urmăreşte unificarea naţiunii peste graniţe".

"Exact asta face UDMR astăzi, consfinţeşte acest deziderat periculos pentru România, punând în operă, prin complot şi în complicitate cu PSD-ALDE, oficializarea de jure a limbii maghiare în administraţia publică din România", a completat deputatul PMP.

Proiectul de lege privind Codul administrativ trebuia să fie adoptat de Camera Deputaţilor, miercuri, însă social-democraţii au cerut retrimiterea în Comisie a proiectului, solicitarea fiind aprobată. Printre prevederile proiectului legislativ se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

"Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat.