Ponta: Băsescu e obligat fie să obţină ce e corect pentru ţară, fie să-şi utilizeze dreptul de veto

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Târgu Mureş, că problema bugetului european, care se va discuta la Consiliul European, va viza interese fundamentale ale României, iar preşedintele are "obligaţia" fie să obţină ceea este "corect pentru România", fie să-şi utilizeze dreptul de veto.

439 afișări
Imaginea articolului Ponta: Băsescu e obligat fie să obţină ce e corect pentru ţară, fie să-şi utilizeze dreptul de veto

Victor Ponta (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Premierul Victor Ponta a declarat că la Consiliul European, unde se va discuta problema bugetului european pentru perioada 2014-2020, vor fi vizate interese fundamentale ale României, iar preşedintele Traian Băsescu "are obligaţia fie să obţină ceea ce Comisia Europeană şi Parlamentul European au considerat că e corect pentru România, fie să-şi utilizeze dreptul de veto".

El a subliniat că, fiind vorba de interese fundamentale ale României, problema nu se mai pune în termenii conflictelor dintre preşedinte şi prim-ministru.

"Aici nu mai putem vorbi de conflicte între preşedinte şi prim-ministru. Aici vorbim de ceea ce România a negociat până acum. Aceste interese fundamentale ale României au fost sprijinite atât de Comisia Europeană, prin propunerea pe care a făcut-o, cât şi de Parlamentul European, de cei doi preşedinţi. Şi atunci reprezentatul României - pentru că domnul Băsescu nu se reprezintă pe el însuşi, şi eu, dacă merg, nu mă reprezint pe mine - are obligaţia fie să obţină ceea ce Comisia Europeană şi Parlamentul European au considerat că e corect pentru România, fie, bineînţeles, să-şi utilizeze, ca orice altă ţară membră a UE, şi nu membră de rândul doi sau trei, ci membră egală cu toate celelalte ţări, să-şi utilizeze dreptul de a se opune, dreptul de veto", a spus Ponta.

El a refuzat să răspundă la întrebarea ce va face dacă preşedintele nu va uza de dreptul de veto, chiar dacă România este defavorizată în problema bugetului european.

"Eu încă o dată vă rog mult de tot să mă ajutaţi, să nu mai răspund la întrebări cu dacă şi cu parcă", a spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, ironic, că, de la anunţul privind posibilitatea utilizării dreptului de veto de către România la Consiliul European, toţi liderii statelor contributoare "s-au băgat sub birouri", menţionând că "nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles".

"De la anunţul de ieri făcut public, (...) toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt în alertă că România pune veto", a spus Băsescu.

"Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles", a adăugat el, menţionând că şi el este pregătit să folosească dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul.

"De 8 ani n-am văzut niciun stat făcând veto în CE atunci când nu s-a încălcat Tratatul", a precizat el.

Utilizarea de către un stat UE a dreptului de veto în Consiliul European la voturile care necesită unanimitate reprezintă un instrument extraordinar, de obicei amânându-se momentul votului şi fiind continuate negocierile până la realizarea compromisului.

Potrivit Tratatelor UE, adoptarea cadrului bugetar al Uniunii se înscrie în rândul domeniilor pentru care este nevoie de un vot în unanimitate al membrilor Consiliului European.

Practica la nivelul UE este că dreptul de veto reprezintă o procedură de excepţie, iar statul care îl invocă trebuie şi să convingă că protejează astfel interesele sale fundamentale.

Precedente privind blocarea deciziei Consiliului European la momentul votului nu au mai fost înregistrate în ultimii ani, existând obligaţia Consiliului şi a preşedintelui acestuia de a găsi, prin negociere, soluţii de compromis care să acomodeze poziţiile tuturor statelor.

Pe de altă parte, poziţia de blocare de către ţara noastră a deciziei Consiliului European privind cadrul financiar 2014-2020, aşa cum a fost invocată de către premierul Victor Ponta având în vederea nemulţumirea faţă de propunerea înaintată de preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, nu este obligatorie pentru preşedintele Traian Băsescu. Acesta are putere de decizie asupra mandatului şi poziţiei exprimate în numele României în cadrul Consiliului European.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale privind reprezentarea la Consiliul European, în planul politicii externe preşedintele României conduce şi angajează statul. Decizia Curţii a invocat articolul potrivit articolului 80 alineat (1) din Constituţia României, care îi permite preşedintelui “să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional”.

Invocarea dreptului de veto în Consiliul European de către premierul Victor Ponta reprezintă o premieră pentru România, deşi ţara noastră a blocat mai multe zile, în luna februarie a acestui an, încheierea Acordului de asociere al Serbiei cu UE, din cauza problemelor înregistrate în asigurarea drepturilor etnicilor români din Timoc. În acel context, nu s-a recunoscut însă direct, la nivel declarativ, de către oficialii de la Bucureşti că România a blocat semnarea Acordului UE cu ţara vecină. Iar ulterior a fost găsită o soluţie prin încheierea, la Bruxelles, unui protocol bilateral prin care Serbia se angaja să ia măsuri pentru asigurarea standardelor europene de protecţie a drepturilor etnicilor români.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că, în întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, i-a prezentat acestuia discuţiile avute până în prezent de Guvern privind bugetul comunitar 2014-2020, insistând asupra faptului că nu poate fi acceptată propunerea recent prezentată de preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocaţiilor.

Ponta a subliniat că acestea reprezintă “obiective fundamentale pentru România” şi că Guvernul consideră necesară inclusiv folosirea dreptului de veto al României dacă rezultatul negocierilor va fi conform cu propunerea lui Van Rompuy.

“Ţinând cont de aceste două obiective fundamentale, din punctul de vedere al României, al Guvernului României, propunerea recent prezentată de către preşedintele Van Rompuy, care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, evident defavorabile României, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia guvernului, de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile, această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor”, a declarat premierul Ponta.

Totodată, potrivit unor surse europene citate de MEDIAFAX, este foarte puţin probabil ca la Consiliul European de săptămâna viitoare România să rămână izolată în susţinerea opoziţiei faţă de propunerea lui Van Rompuy, aceasta nefiind agreată atât de Franţa şi alte ţări membre cum ar fi Italia, Spania, Polonia din cauza reducerilor pentru Politica Agricolă Comună, precum şi de Marea Britanie.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice! 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici