Băsescu: De la anunţul de ieri privind veto, şefii de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, ironic, că, de la anunţul privind posibilitatea utilizării dreptului de veto de către România la Consiliul European, toţi liderii statelor contributoare "s-au băgat sub birouri", menţionând că "nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles".

1943 afișări
Imaginea articolului Băsescu: De la anunţul de ieri privind veto, şefii de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă

Băsescu: De la anunţul de ieri privind veto, şefii de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă (Imagine: Stefan Micsik/Mediafax foto)

"De la anunţul de ieri, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto. Cred că sesizaţi ironia", a spus Băsescu.

"Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles", a adăugat el.

Preşedintele a menţionat că şi el este pregătit să folosească dreptul de veto dacă se încalcă Tratatul.

"Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul. De opt ani, nu am văzut niciun stat depunând, făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. Nu am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii. V-aş aduce aminte negocierea bugetului 2007-2013 la care am participat, a durat trei zile şi două nopţi în care, până la urmă, România a obţinut un buget pe care nu reuşeşte să îl cheltuiască", a spus el.

Preşedintele Băsescu a mai declarat că nu poţi să te duci la contributori şi să spui: "Doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât, eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin".

"Nu te poţi duce la donatori, să spui: «Doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin». E ridicol. Eu sunt un adept al utilizării lui (al dreptului de veto, n.r.) în situaţia în care se încalcă Tratatul", a spus Băsescu.

"Mecanismul unui ceasornic nu-i suficient de fin pentru a fi comparat cu fineţea negocierilor care se duc în Consiliul European când este vorba de bani. Dar nimeni nu ţipă, nimeni nu dă cu pumnii în masă şi nimeni nu ţipă «noi punem veto» de la intrarea pe uşă. Deci, este exclus. Aici trebuie să ai argumente. Când iei ca argument o propunere, «dacă nu e ca în propunere, punem veto». Comisia Europeană are obligaţia să facă o propunere, dar pe 14, noaptea, preşedinţia Consiliului European a emis propria ei propunere, care încearcă să armonizeze punctele de vedere ale statelor. Eu vă asigur că până miercuri va mai apărea cel puţin încă un proiect, pentru că s-a făcut turul statelor, s-au văzut puncte de vedere, nimeni nu are bani câţi ar vrea. Repet, nimeni nu are bani câţi ar vrea şi încă nu s-au rezolvat problemele cu donatorii. Când se închide subiectul cu donatorii, pe urmă se trece la subiectul doi, cum îi repartizăm, pe ce criterii", a continuat el.

El a precizat că la Consiliul de la Bruxelles este vorba de un mecanism politic, nu e o decizie economică.

"Nu e bugetul domnului Gherghina, este decizie politică a liderilor, este o decizie politică cu cât contribuim fiecare la buget, pentru că şi România contribuie, şi este o decizie politică cum se repartizează. Nu-ţi trebuiesc contabili, ci politicieni buni la astfel de negocieri", a spus Băsescu.

El a precizat că nimeni nu poate "ţipa cu anticipaţie" în această privinţă.

"Nimeni nu poate ţipa cu anticipaţie, e nepoliticos. Dreptul de veto trebuie introdus de o ţară când i se încalcă Tratatul de aderare sau i se aplică alte criterii decât altor state", a spus Băsescu.

Întrebat dacă apreciază că negocierea de la Consiliu ar putea fi într-o oarecare măsură compromisă în urma acestei declaraţii, Băsescu a precizat că el nu am făcut niciodată declaraţii de poziţii înainte de consiliile europene.

"Niciodată nu am făcut declaraţii de poziţii. E cea mai mare greşeală pentru un stat să facă anticipat declaraţii de poziţie pentru că se duce dezarmat. Poţi să prezinţi ce se va discuta, care sunt subiectele - asta o fac toţi liderii, dar a te duce în pielea goală e o naivitate. Probabil mergea în CAER, dar nu în UE", a spus Băsescu.

Întrebat dacă se simte dezarmat în urma declaraţiei, Băsescu a răspuns: "Nu, pentru că sunt mai inteligent decât ce s-a propus, sunt mai bine pregătit, am soluţii".

Utilizarea de către un stat UE a dreptului de veto în Consiliul European la voturile care necesită unanimitate reprezintă un instrument extraordinar, de obicei amânându-se momentul votului şi fiind continuate negocierile până la realizarea compromisului.

Potrivit Tratatelor UE, adoptarea cadrului bugetar al Uniunii se înscrie în rândul domeniilor pentru care este nevoie de un vot în unanimitate al membrilor Consiliului European.

Practica la nivelul UE este că dreptul de veto reprezintă o procedură de excepţie, iar statul care îl invocă trebuie şi să convingă că protejează astfel interesele sale fundamentale.

Precedente privind blocarea deciziei Consiliului European la momentul votului nu au mai fost înregistrate în ultimii ani, existând obligaţia Consiliului şi a preşedintelui acestuia de a găsi, prin negociere, soluţii de compromis care să acomodeze poziţiile tuturor statelor.

Pe de altă parte, poziţia de blocare de către ţara noastră a deciziei Consiliului European privind cadrul financiar 2014-2020, aşa cum a fost invocată de către premierul Victor Ponta având în vederea nemulţumirea faţă de propunerea înaintată de preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, nu este obligatorie pentru preşedintele Traian Băsescu. Acesta are putere de decizie asupra mandatului şi poziţiei exprimate în numele României în cadrul Consiliului European.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale privind reprezentarea la Consiliul European, în planul politicii externe preşedintele României conduce şi angajează statul. Decizia Curţii a invocat articolul potrivit articolului 80 alineat (1) din Constituţia României, care îi permite preşedintelui “să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional”.

Invocarea dreptului de veto în Consiliul European de către premierul Victor Ponta reprezintă o premieră pentru România, deşi ţara noastră a blocat mai multe zile, în luna februarie a acestui an, încheierea Acordului de asociere al Serbiei cu UE, din cauza problemelor înregistrate în asigurarea drepturilor etnicilor români din Timoc. În acel context, nu s-a recunoscut însă direct, la nivel declarativ, de către oficialii de la Bucureşti că România a blocat semnarea Acordului UE cu ţara vecină. Iar ulterior a fost găsită o soluţie prin încheierea, la Bruxelles, unui protocol bilateral prin care Serbia se angaja să ia măsuri pentru asigurarea standardelor europene de protecţie a drepturilor etnicilor români.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că, în întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, i-a prezentat acestuia discuţiile avute până în prezent de Guvern privind bugetul comunitar 2014-2020, insistând asupra faptului că nu poate fi acceptată propunerea recent prezentată de preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocaţiilor.

Ponta a subliniat că acestea reprezintă “obiective fundamentale pentru România” şi că Guvernul consideră necesară inclusiv folosirea dreptului de veto al României dacă rezultatul negocierilor va fi conform cu propunerea lui Van Rompuy.

“Ţinând cont de aceste două obiective fundamentale, din punctul de vedere al României, al Guvernului României, propunerea recent prezentată de către preşedintele Van Rompuy, care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, evident defavorabile României, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia guvernului, de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile, această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor”, a declarat premierul Ponta.

Totodată, potrivit unor surse europene citate de MEDIAFAX, este foarte puţin probabil ca la Consiliul European de săptămâna viitoare România să rămână izolată în susţinerea opoziţiei faţă de propunerea lui Van Rompuy, aceasta nefiind agreată atât de Franţa şi alte ţări membre cum ar fi Italia, Spania, Polonia din cauza reducerilor pentru Politica Agricolă Comună, precum şi de Marea Britanie.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice! 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici