Ponta susţine că nu ştie care sunt modificările introduse în Parlament pentru licitaţii publice

"Nu am văzut aceste modificări, nu ştiu care este forma adoptată de Parlament, o să mă informez imediat ce ajung la Bucureşti. Dacă este însă vorba de forma plecată de la Guvern, vă asigur că acea formă a fost negociată şi acceptată de Comisia Europeană şi nu voi ezita nici în viitor să iau toate acele măsuri legislative care să facă procedurile de achiziţie şi de accesare a fondurilor europene mai puţin birocratice şi să dureze mai puţin", a spus Ponta.

El a arătat că procedurile pentru atribuirea unui contract de construcţie de autostrăzi durează un an şi jumătate, astfel că trebuie schimbat ceva.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat că pragul valoric în limita căruia instituţiile publice pot încheia contracte prin achiziţie directă, fără licitaţie, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse şi servicii şi ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări, plafoane valabile începând cu luna iulie acest an, iar anumite regii autonome şi companii naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii în baza Ou 34/3006.

Majorarea substanţială a limitei valorice pentru achiziţiile directe a fost pregătită atât de fostul Guvern Boc, cât şi de actualul Executiv, dar decizia a fost de fiecare dată amânată, pe fondul criticilor publice.

La finele anului trecut, Guvernul a intenţionat să majoreze aceste praguri, dar a renunţat în final, iar ordonanţa aprobată atunci a menţinut limita valorică a achiziţiilor directe la 15.000 euro, iar toate regiile autonome şi companiile naţionale, fără excepţii, au fost incluse pe lista autorităţilor obligate să deruleze licitaţii.

De această dată, însă, ridicarea pragului a fost aprobată în Camera Deputaţilor, printr-un amendament introdus de reprezentanţi ai grupurilor parlamentare PSD, PNL şi minorităţilor naţionale la ordonanţa aprobată de Guvern la sfârşitul anului trecut.

Argument invocat de către deputaţi este identic celui prezentat atunci de Guvern, şi anume "flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi creşterea gradului scăzut de absorbţie a fondurilor europene".

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.

Analiştii consultaţi acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".