Primele rezultate. Cum au votat bucureștenii până la această oră

Potrivit primului sondaj din ziua votului, prezentat de Antena 3 CNN și realizat de ARA Public Opinion la nivelul Municipiului București, votanții prezenți în prima partea a zilei au optat în proporție de 47% pentru răul cel mai mic. Semn că mulți bucureșteni ce se prezintă la urne merg mai degrabă pe un vot util pentru a evita o variantă nedorită, nu neapărat pentru că sunt entuziasmați de ofertă.

Aproape unul din trei votanți spune că a decis în cabina de vot pe cine să pună ștampila.

„Mi-a plăcut candidatul” vs. „răul mai mic” – aproape egal

• Mi-a plăcut de candidat – 49%
• Am ales răul mai mic – 47%
• Nu știu / Nu răspund – 4%

Întrebați dacă au votat un candidat susținut de un partid sau un candidat independent, bucureștenii au răspuns astfel:

• Candidat susținut de partide – 76%
• Candidat independent – 9%
• Nu răspund – 15%

Rezultatele arată că, în ciuda dezamăgirii față de clasa politică, alegătorii de până acum se raportează în continuare preponderent la candidații sprijiniți de partide.

București pro-european: suveranismul, opțiune minoritară

La întrebarea dacă au votat pentru un București condus de un pro-european sau de un suveranist, răspunsurile au fost net în favoarea primei opțiuni. Totuși un număr important de persoane a refuzat să răspundă

• Pro-european – 76%
• Suveranist – 9%
• Nu știu ce înseamnă – 3%
• Nu răspund – 12%

Continuitate ideologică față de alegerile trecute

Electoratul pare, în bună măsură, consecvent ideologic față de alegerile anterioare pentru Primăria Generală:

• Da, asemănătoare – 59%
• Nu, total opus – 23%
• Nu știu ce înseamnă – 11%
• Nu răspund – 7%

Majoritatea declară că au făcut o alegere similară ideologic cu cea de la scrutinul trecut, în timp ce aproape un sfert spun că au votat „total opus”, indicând și un segment de electorat aflat în căutare de alternativă.

Când decid bucureștenii cu cine votează

Momentul deciziei de vot arată o distribuție echilibrată între opțiuni consolidate în timp și alegeri de ultim moment:

• Înainte de campania electorală – 33%
• În timpul campaniei – 38%
• În cabina de vot – 29%
• Nu știu / Nu răspund – 0%

De unde se informează bucureștenii înainte de vot

Tradiționalul încă rezistă, dar rețelele sociale câștigă teren. La întrebarea „De unde v-ați informat cel mai mult în alegerea opiniei de vot?”, respondenții au indicat:

• Presa tradițională (TV, ziare) – 43%
• Campanie electorală – 16%
• Facebook – 15%
• Familie și prieteni – 14%
• TikTok – 9%
• Colegi – 2%
• Vecini – 1%
• Biserica – 0%
• Nu știu / Nu răspund – 0%

Temerile bucureștenilor: economia, boala și instabilitatea politică

Întrebați care sunt principalele trei temeri, bucureștenii au indicat în special crizele economice și vulnerabilitățile personale:

• Instabilitate economică internă – 46%
• Boală – 32%
• Instabilitate politică – 31%
• Șomaj – 18%
• Pierderea sau restrângerea libertăților fundamentale – 14%
• Alianța României cu Rusia – 4%
• Ieșirea din NATO – 4%
• Război – 1%
• Ieșirea din Uniunea Europeană – 1%
• Naționalizarea băncilor și companiilor străine – 1%
• Relații proaste cu SUA – 1%
• Invadarea României – 0%
• Nu știu / Nu răspund – 0%

Vinovatul de serviciu: clasa politică

Când vine vorba despre responsabilitatea pentru starea actuală a României, bucureștenii arată clar spre politicieni:

• Clasa politică – 60%
• Manipularea prin social media – 27%
• Vladimir Putin – 7%
• Serviciile secrete – 4%
• Armata – 0%
• Biserica – 0%
• Nu știu / Nu răspund – 2%

Ce se teme Bucureștiul că va aduce anul 2026

Între scenariile negative pentru 2026, cel mai des menționat este unul economic:

• Criză economică – 49%
• Plecarea din România a companiilor străine – 24%
• Emigrația masivă a românilor – 22%
• Primirea în România a emigranților din Orientul Mijlociu și Asia – 5%
• Nu știu / Nu răspund – 0%