Prin comasări şi norme mai mari, Ministerul Educaţiei compromite învățământul rural. Ce promitea Daniel David imediat după alegeri și ce măsuri sunt luate acum

Ministerul Educaţiei a declanşat un amplu proces de reorganizare a reţelei şcolare în baza Legii 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Inspectoratele din toată ţara au primit ordin să identifice până la 11 august şcolile cu sub 300 sau 500 de elevi care urmează să fie comasate sau absorbite de unităţi mai mari. Procesul se derulează în grabă, înainte ca legea să apară în Monitorul Oficial, şi fără o analiză prealabilă a impactului.

„Se merge orbeşte înainte, cu termen fix şi rezultate deja asumate. Nu după o analiză, ci tocmai pentru că nu există nicio analiză făcută anterior”, notează analiștii Ziarului Financiar.

Economie bugetară, nu reformă în educație 

Secretarul de stat Sorin Ion a recunoscut că scopul măsurii este economic, nu educaţional: „Nu avem pretenţia că facem o reformă în adevăratul sens al cuvântului. Acestea sunt măsuri de austeritate, de eficientizare fiscal-bugetară. Nu putem vorbi aici despre reforme, ci despre transpunerea în norme administrative a unor decizii luate la nivel guvernamental, în context de criză”.

Oficialii susţin că şcolile care sunt unice într-o localitate nu se vor închide: „O şcoală cu 50 de copii care este unică la nivel de unitate administrativ-teritorială rămâne acolo. Reorganizarea este mai degrabă una administrativă. Nu punem lacătul pe vreo şcoală”.

Urmări crunte în mediul rural

În practică însă, reorganizarea presupune pierderea personalităţii juridice a unor unităţi, transferul unor clase, creşterea numărului de elevi dintr-o clasă, reducerea posturilor didactice şi auxiliare şi mutarea personalului. Măsurile vin „fără nicio cifră, fără nicio garanţie, fără un minim plan de evaluare post-implementare”, avertizează analiza.

În paralel, Ministerul Educației a trimis spre publicare un al doilea ordin, care majorează norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă „mai multă muncă pentru acelaşi salariu sau chiar mai puţin dacă posturile se reduc”.

În mediul rural, unde atragerea cadrelor didactice este deja dificilă, „efectul va fi crunt”, spun analiștii.

Ce a promis ministrul la sfârșitul lui mai și ce măsuri sunt luate acum

Actualele măsuri vin în contradicție cu declarațiile ministrului Educației, Daniel David, formulate în raportul său de diagnoză QX și prezentate public după alegerile prezidențiale, în care oficialul vorbea tocmai despre reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban.

„Toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, nu mai vorbesc dacă iau în calcul și zone defavorizate, ne oprim doar la mediul rural, statistic vorbind, șansa ta de reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare”, afirma atunci ministrul.

De la investiții la austeritate strictă

Planurile prezentate în raportul QX promiteau infrastructură modernă, modele educaționale inovatoare și sprijin pentru elevii din zone defavorizate: investiții în campusuri rurale, predare hibridă și conectarea elevilor din satele izolate cu profesori performanți de la orașe.

„Elevii de la o școală cu rezultate slabe din mediul rural să poată face câte o oră cu profesori de la școli performante de la orașe. Automat îi emancipezi, le dai speranță și crești optimismul”, explica Daniel David. Ministrul vorbea despre construcția campusurilor „într-un an-doi” și de rezultate vizibile „în următorii doi-trei ani”.

Obiectivele pe care ministrul Educației le promova de la sfârșitul lunii mai diferă radical de actuala comasare rapidă a școlilor, impusă cu termen-limită de doar câteva zile, fără studii de impact și fără măsuri pregătitoare.

În locul investițiilor menite să atragă profesori în rural, creșterea normei didactice și reducerea posturilor riscă să îndepărteze cadrele didactice, mai ales din zonele izolate, exact locurile unde ministrul admitea în raportul QX că „n-ai cum să duci profesori acolo, nu-i poți încuraja să meargă și să ofere învățământ de calitate”.