Proiectul „Laserului de la Măgurele” primeşte finanţare după rectificarea bugetară

Publicat: 01 10. 2025, 17:10
Primele componente ale Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), au fost scoase din ambalaje, luni 29 August 2016, pentru a fi asamblate pe amplasamentul special construit de la Institutului National pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei", din Magurele, Ilfov. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO

„Prin Ordonanţa de Urgenţă privind rectificarea bugetară, Guvernul României (1) a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) pentru continuarea poiectului strategic ‘Laserul de la Măgurele’ prin finalizarea implementării sistemului de fascicul gama intens şi (2) a adoptat măsurile necesare pentru asigurarea cadrului instituţional şi financiar care să permită ministerului ca Autoritatea Naţională pentru Cercetare (ANC) din structura MEC să îşi îndeplinească atribuţiile de Operator de Program pentru implementarea Măsurilor-Suport ‘Programul de cooperare internaţională în domeniul cercetării’ şi ‘Programul infrastructură pentru cercetarea şi monitorizarea emisiilor’”, potrivit comunicatul emis.

Proiectul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)”, cunoscut public ca „Laserul de la Măgurele”, este un proiect strategic al ţării, care va fi finalizat în decembrie 2026. Demersurile MEC – ANC sunt să obţină finanţarea necesară în condiţiile de criză fiscal-bugetară. Momentan, ELI-NP cuprinde un sistem laser de 2 x 10 PW, cel mai puternic din lume, urmând ca în urma acestei alocări bugetare să fie implementat sistemul de fascicul gama cu aplicaţii semnificative în medicină şi imagistică industrială.

Programul de cooperare internaţională în cercetare are un buget de 13 milioane CHF, finanţat în proporţie de 85% de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi 15% din bugetul de stat.

„Componenta sa include Proiecte Comune Multilaterale de Cercetare (MJRP) şi Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (ELI-NP). Obiectivul programului este crearea de parteneriate de cercetare durabile între instituţii româneşti, elveţiene şi europene, facilitând participarea la Programul-Cadru UE pentru Cercetare şi Inovare şi consolidând poziţia României în reţelele internaţionale de infrastructură. Programul infrastructură pentru cercetarea şi monitorizarea emisiilor are un buget de 7,4 milioane CHF, din care 85% reprezintă contribuţia elveţiană prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), iar 15% cofinanţare de la bugetul de stat. Componenta sa include Infrastructura de Cercetare a Aerosolilor, Norilor şi Gazelor Minore (ACTRIS) şi Studierea Emisiilor de Metan în Europa de Est (EEMS). Programul urmăreşte consolidarea capacităţilor naţionale de măsurare şi modelare a emisiilor, precum şi avansarea cercetării asupra concentraţiilor de metan şi particule în suspensie, contribuind la progresul ştiinţific şi politicile publice bazate pe dovezi”.

„Ne bucură în primul rând faptul că, în pofida condiţiilor de criză fiscal-bugetară, am reuşit să obţinem suportul Premierului şi al Guvernului pentru deblocarea şi finalizarea proiectului strategic al ţării, cunoscut în spaţiul public ca «Laserul de la Măgurele». De asemenea, ne bucură crearea condiţiilor legale pentru «Mecanismul Elveţian de Finanţare a CDI», care aduce în sistemul românesc de CDI peste 20 milioane CHF, în proiecte majore pentru ţară”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.