Sârbu: Să nu alimentăm ipoteze de tip tabloid despre vânzarea de terenuri agricole către cetăţeni UE

"Abordările panicarde din spaţiul public, referitoare la intenţia Ungariei de a cumpăra Ardealul, odată cu liberalizarea vânzării terenurilor agricole, sunt extrem de periculoase şi promovează un scenariu fals. Nu există nicio decizie oficială a Guvernului de la Budapesta, care să susţină o astfel de intenţie. Nu cred că este bine să comentăm fie şi ele declaraţiile unui ataşat al ambasadei de la Bucureşti, atâta timp cât MAE maghiar anunţă că nu există un astfel de program", precizează Ilie Sârbu, într-un comunicat de presă intitulat "Nu ar trebui să alimentăm ipoteze de tip tabloid cu privire la vânzarea terenurilor agricole către cetăţenii UE".

Ilie Sârbu menţionează că, în ceea ce priveşte Legea privind cumpărarea terenurilor agricole, trimisă de preşedinte la reexaminare, trebuie să spună că a fost tocmai soluţia de a împiedica vânzarea acestor terenuri către oricine, introducând un anumit tip de condiţii fireşti.

"Liberalizarea vânzării terenurilor agricole a fost decisă în timpul guvernării Alianţei Dreptate şi Adevăr, în acord cu obligaţiile României faţă de UE. Legea propusă de Guvernul USL aducea o reglementare utilă", precizează Sârbu.

Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, marţi, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni.

Preşedintele menţiona în cerere faptul că articolul. 2 alineat (2) stabileşte că "prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)…" şi "persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)".

"Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române", se precizează în cerere, adăugându-se că această menţiune "este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil şi previzibil".

Cetăţenii străini pot cumpăra deja teren în România începând cu 1 ianuarie, potrivit Tratatului de aderare cu UE, iar legea respinsă de preşedintele Traian Băsescu le dădea românilor drept de preempţiune la achiziţa terenurilor, a declarat agenţiei MEDIAFAX, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"Lucrăm la lege şi sperăm să fie aprobată cât mai curând. Prevederile privind liberalizarea pieţei funciare din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii sunt liberi să cumpere teren în România. În absenţa legii, românii nu au drept de preempţiune la cumpărare", a spus Constantin. El spune că legea va fi modificată astfel încât să fie aprobată cât mai repede.

Presa a relatat, recent, că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor, a declarat că există un program al autorităţilor ungare prin care cei care doresc să îşi vândă pământul pot încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră.

"Avem un program în acest sens, care în esenţă presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze", susţine Szabo Jozsef Andor, citat de portalul szekelyhon.

El a explicat şi mecanismul: "După ce sistemul va deveni funcţional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanţă a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faţa locului şi va evalua pământul. În funcţie de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulţumit, atunci poate încerca pe piaţa liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul şi dreptul de folosinţă urmând să rămână pe numele lui până la sfârşitul vieţii".

Zvonurile că Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt îngrijorătoare, iar implicarea deschisă a acestui stat în achiziţia terenurilor din România e inacceptabilă, fiind necesară discutarea urgentă a subiectului în CSAT, susţine senatorul PSD Mircea Geoană.