Tăriceanu: Hotărârea prin care se atestă rezultatul votului în cazul Şova, prezentată luni plenului

"Săptămâna trecută, Curtea a luat o decizie prin care solicita Senatului să emită o hotărâre referitoare la cazul domnului Şova. La şedinţa din 25 martie la care se face referire în decizia Curţii nu s-a adoptat nicio hotărâre. Dar astăzi am discutat în Biroul Permanent şi vom supune în şedinţa de astăzi a plenului Senatului un proiect de hotărâre prin care se atestă, aşa cum cere decizia Curţii, rezultatul votului din 25 martie în privinţa senatorului Dan Şova", a spus Tăriceanu.

Întrebat de ce trebuie să se voteze din nou, preşedintele Senatului a spus că în 25 martie nu s-a votat o hotărâre. "În 25 martie a fost votată cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării. Dar o hotărâre a Senatului nu a fost votată, o hotărâre care să ateste rezultatul votului. Astăzi vom face acest vot pe un proiect de hotărâre. Eu nu pot să semnez un document care este o hotărâre pe un vot care nu s-a dat. Senatul adoptă hotărâri. Când spunem Senatul adoptă hotărâri nu înseamnă că adoptă preşedintele, înseamnă că adoptă plenul, prin votul lui", a explicat Tăriceanu.

Întrebat cu ce majoritate se va vota luni în plen, preşedintele Senatului a spus că va fi majoritate simplă, refuzând să precizeze ce se va întâmpla dacă nu se adoptă.

Întrebat dacă hotărârea în cazul Şova nu rezultă din vot, Călin Popescu Tăriceanu a negat. "Nu, sunt două voturi separate (...). Există votul în privinţa încuviinţării reţinerii sau urmăririi penale, iar apoi se redactează o hotărâre care specifică câteva elemente: cine a făcut solicitarea, care este baza juridică în care se adoptă acea hotărâre şi ea se supune votului separat", a afirmat el.

Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, publicată vineri, că această Cameră trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată, pentru că nu poate fi publicată în Monitor.

Citeşte şi: CC a publicat motivarea deciziei în cazul lui Dan Şova: Senatul, obligat să redacteze decizia pentru că, altfel, procedura nu este finalizată

Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) arată că, potrivit legii, asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor, Parlamentul este obligat să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial.

"Potrivit principiului 'ubi lex non distiguit, nec nos distinguere debemus' - unde legea nu distinge, nici interpretul său nu o poate face, actul adoptat de Camera Parlamentului, indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României", se precizează în motivarea deciziei din 8 aprilie a CC.

Astfel, judecătorii constituţionali au ajuns la concluzia că, în cazul lui Dan Şova, Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act denumit 'comunicare', care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

CC a constatat că "Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie", prevăzută de lege, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.

"În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art.67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi 'pentru', 69 'împotrivă' şi cinci voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice", conform documentului citat.

Curtea a stabilit, în motivarea deciziei, că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei.

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

Citeşte şi: CC răspunde sesizărilor în cazul Şova: Există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat. În cazul sesizării lui Iohannis nu există conflict

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.