Un membru al Cabinetului Orban susţine că a preluat un minister fără angajaţi: Doar 160 de posturi sunt ocupate din 210 aprobate / Reacţia lui Turcan

Ceremonia de instalare a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a avut loc joi, la sediul instituţiei în prezenţa viceprim-ministrului Raluca Turcan.

”Un citat celebru spunea că nivelul culturii unei naţii nu se ridică cu umărul ci în timp şi cu foarte multă muncă”, a spus Raluca Turcan în deschiderea întâlnirii. ”Toate studiile ne arată că la nivel de consum cultural suntem pe ultimele locuri în Europa. Pentru a creşte ataşamentul faţă de cultură al naţiei noastre în condiţiile în care timpul s-a compensat foarte... s-a comasat foarte tare, va trebui dumneavoastră să compensaţi cu foarte multă muncă. Atât dumneavoastră, domnule ministru, cât şi întreg aparatul de lucru pe care îl aveţi”, a precizat Turcan.

”Legislaţia din ultimii ani a îngreunat foarte mult dezvoltarea de proiecte culturale şi oameni cu spirit creator au fost sufocaţi în birocraţie fiind puşi să aleagă între a completa foarte multe hârtii şi a mai crea sau încuraja cultura. În acest spectru, misiunea dumneavoastră şi a noastră, prin programul de guvernare va fi să debirocratizăm tot ceea ce înseamnă atragere de proiecte culturale şi să încurajăm, întradevăr, la modul real, spiritul creator, să promovăm valorile culturale ale noastre atât în plan naţional cât şi internaţional”, a promis viceprim-ministrul.

”Prin protocolul organizatoric de la Palatul Victoria, dânsa va răspunde în mod mai aplecat de nişte portofolii şi unul dintre acestea va fi portofoliul de la cultură”, a explicat ministrul Culturii prezenţa Ralucăi Turcan la conferinţa de presă.

Ministrul a vorbit despre proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană că ”un comisar guvernamental care să se ocupe exclusiv de acest proiect ar fi o idee extraordinară, vedem dacă... studiem dacă legislaţia o permite, astăzi, dacă nu, un secretar de stat va fi cu siguranţă desemnat pentru că nu ne permitem să ratăm un astfel de eveniment”.

”Muzeul de istorie este o prioritate a noastră”, a notat ministrul Culturii care a adăugat şi ”discrepanţele salariale dintre artişti”.

”Legat de aparatul ministerului, să ştiţi că, dacă în altă parte vă plângeţi că sunt aparate supraîncărcate, aici, ţin să vă informez că aici, din 210 posturi aprobate, sunt ocupate doar 160, nu e cazul la Ministerul Culturii să vorbim despre un aparat supraîncărcat. Aici putem vorbi de eficientizare, dacă e cazul”, a menţionat ministrul care a explicat faptul că ”ieri am vorbit de o deprofesionalizare la nivelul tuturor ministerelor, am vorbit de ceea ce noi am declarat din opoziţie, Partidul Naţional Liberal, de faptul că specialiştii au fost înlocuiţi de pile pentru a se întări aparatul partidului-stat. Noi încercăm să reparăm toate aceste lucruri, dar nu am făcut o referire specifică la Ministerul Culturii legat de astfel de cazuri şi nu îmi place să evaluez oamenii sau să-i judec înainte de a-i cunoaşte”, a arătat Bogdan Gheorghiu.

Gheorghiu spunea miercuri "din păcate, nu numai în acest minister, în general am înţeles că specialiştii au fost înlocuiţi de pile, de nepoţi, de tot felul de oameni fideli partidului-stat şi s-a preferat angajarea lor în detrimentul specialiştilor, pentru a se întări aparatul de partid. Şi acest lucru a dus la deprofesionalizarea ministerelor în general, în special la ministerul unde aceasta se evidenţiază mai mult, pentru că oamenii de cultură sunt mai uşor să îi citeşti că nu sunt de cultură".

Gheorghiu a definit neînţelegerile privind achiziţia Cuminţeniei Pământului drept ”o problemă extrem de complexă pentru că nişte bani au plecat deja de la nişte oameni foarte bine intenţionaţi, proiectul a eşuat, nu a fost dus până la capăt şi cred că este, o problemă mai degrabă de natură juridică cum va fi soluţionată pentru că există acest bocaj şi din punctul meu de vedere, în mod clar, dacă proiectul este eşuat, oamenii trebuie să îşi primească banii înapoi”.

Ministrul a trebuit să recunoască faptul că a avut discuţii privind imposibilitatea multor muzee importante de a foace achiziţii de lucrări de patrimoniu de ani buni. Gheorghiu a precizat faptul că ”nu am venit pregătit cu absolut nicio hârtie, de aceea nu mă pot hazarda să vă ofer cifre, vreau ofer cu date exacte în momentul în care le voi oferi, mai ales că aceste discuţii despre care aţi făcut dumneavoastră referire abia au demarat şi încă nu le-am aprofundat complet ca să vă pot da un răspuns. Avem directori financiari în această instituţie, dar această instituţie, de ceva vreme nu are un secretar general, încă sunt lucruri de completat din punct de vedere organizatoric”.

”În momentul de faţă suntem în plin proces de evaluare a necesităţilor la rectificarea bugetară. Fac un apel şi către instituţia dumneavoastră dacă există necesar refinanţare urgentă la rectificarea bugetară, să transmitem lucrul acesta ministrului Finanţelor. Nu vreau să ocolesc faptul că situaţia financiară a României este una dezastruoasă, că veniturile realizate la nouă luni sunt cu zece miliarde mai mici decât veniturile estimate”, a completat Raluca Turcan vorbind despre un deficit de 2,6 la finalul acestei perioade.

Turcan a promis că protejarea patrimoniului naţional ar fi o prioritate pentru anul 2020, ”pe care noi o vom urmări în construcţia bugetului pentru anul viitor”.

„Astăzi, bugetul ministerului pentru investiţii este zero şi, pomeneam mai devreme de rectificare bugetară. Ne gândeam să cerem la rectificarea bugetară bani pentru salarii la direcţiile judeţene de cultură pentru că nu erau bani de salarii. Între timp a apărut un amănunt nou, s-au întors nişte bani de la Institutul Naţional de Patrimoniu şi cu acei bani vom acoperi acea gaură (...) Când ai astfel de probleme este foarte greu să te gândeşti atât de departe. Astfel de proiecte mari cum ar fi şi Cuminţenia Pământului, ministerul nu le poate face fără un sprijin consistent de la Palatul Victoria”, a explicat Gheorghiu.

Ministrul a dat asigurări că negocierile cu Casa Regală, privind situaţia de la Castelul Peleş ”avansează, există un interes real din partea statului român pentru a putea intra în posesia palatului Peleş nu pentru a-l avea ci pentru a-l salva, pentru că, fiind în proprietatea Casei Regale, este imposibil de intervenit acolo. Există discuţii legat chiar şi de eventuale schimburi dar nu vă pot da aceste detalii”. Bogdan Gheorghiu a afirmat că datele nu pot fi făcute publice pentru că ”sunt negocieri încă în desfăşurare”.