Valeriu Stoica, la Interviurile lui Cristoiu: Actuala guvernare are o şansă pe care puţine guvernări au avut-o

Avocatul Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL şi ministru al Justiţiei în guvernarea CDR, vorbeşte despre calităţile şi defectele USRPLUS, care este atu-ul PNL în coaliţie şi cum actuala guvernare ar trebui să fructifice şansa de a avea un mandat fără niciun fel de alegeri.

1525 afişări
Imaginea articolului Valeriu Stoica, la Interviurile lui Cristoiu: Actuala guvernare are o şansă pe care puţine guvernări au avut-o

Valeriu Stoica, la Interviurile lui Cristoiu: Actuala guvernare are o şansă pe care puţine guvernări au avut-o

Valeriu Stoica face o comparaţie între CDR şi actuala coaliţie, evidenţiind asemănările între cele două, precum şi rolul esenţial al şefului statului în stabilirea unor direcţii clare de politică internă şi externă.

Fostul preşedinte PNL mai spune că nu trebuie să fim un neica nimeni în UE şi NATO, motiv pentru care, în contextul reaşezării întregii lumi, România ar trebui să aibă o viziune clară, care să fie parte a unui nou proiect de ţară.

Prezentăm principalele declaraţii ale avocatului Valeriu Stoica, sâmbătă, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News:

Ce presupune un judecător bun

Valeriu Stoica: Când am devenit eu judecător în 1976, fusese demult depăşită perioada în care partidul decidea ce se întâmplă în procese. Încă din timpul lui Gheorghiu Dej, în 1964, şi 1965, chiar şi Partidul Comunist şi-a adus aminte că există noţiunea de legalitate şi, treptat-treptat, această idee de legalitate a câştigat teren, iar în locul judecătorilor şi procurorilor care fuseseră formaţi la Şcoala de Justiţie de 6 luni, au fost numiţi judecători şi procurori absolvenţi ai Facultăţilor de Drept din ţară, Bucureşti, Iaşi, Cluj, cei mai buni absolvenţi. Şi încă din anii 60, încet-încet, a fost o perioadă de profesionalizare a Justiţiei (...) era o şcoală de justiţie de 6 luni, şi, fără a avea liceul, deveneai jurist, de obicei, selectat pentru asemenea posturi importante – judecător, procuror (...) Atunci când eşti judecător e important să ştii carte, dar cel mai important e să ai simţul dreptăţii, al echităţii, iar eu cred că te naşti cu simţul ăsta, nu-l înveţi din cărţi. Îl poţi ajusta în experienţa practică, poţi să-l îmbogăţeşti din experienţa de studiu al dreptului, dar dacă nu te naşti cu el, nu cred că eşti un bun judecător.

Despre Dreptul Civil şi Codul lui Napoleon

Valeriu Stoica: La Drept s-au păstrat nealterate, mai ales în materia dreptului privat, câteva principii fundamentale care au fost păstrate în Codul Civil. România a fost singura ţară din estul Europei, singura ţară comunistă care nu a abrogat Codul civil  al lui Cuza din 1864, Cod care era de fapt al lui Napoleon. Noi am fost guvernaţi în cea mai mare parte de normele Codului Civil. Spun în cea mai mare parte pentru că unele fie au fost abrogate, fie au fost scoase din Codul Civil. De exemplu toate normele legate de familie au fost scoase din Codul Civil şi s-a făcut Codul Familiei, dar în bună măsură, dreptul civil a rămas guvernat de principiile care erau în Codul lui Napoleon, care era un cod liberal. Pare paradoxal să spui că în timpul regimului comunist noi am continuat să fim guvernaţi de un cod liberal. Aşa a fost şi asta explică de ce la Drept au fost profesori foarte buni.

Despre importanţa Dreptului roman

Valeriu Stoica: Sunt două elemente importante la un profesionist adevărat al dreptului. Primul şi cel mai important este să aibă raţionamentul juridic. Aşa cum electricianul are şurubelniţă, strungarul are strungul, juristul trebuie să aibă raţionamentul juridic format, care este o formă de raţionament logic, dar cu particularităţi pe care nu le deprinzi decât prin exersarea îndelungată şi asta începe din facultate. Iar Dreptul roman este o şcoală pentru formarea raţionamentului juridic. În al doilea rând, Dreptul roman este extrem de important pentru că toate valorile fundamentale ale sistemului de drept modern se regăsesc în Dreptul roman şi toate principiile care şi acum structurează şi sistemul de drept romano-german, şi sistemul de drept anglo-saxon, toate se regăsesc în Dreptul roman.(...) Din fericire, în România se mai predă, din păcate, în Occident, şi asta este o mare tristeţe, la cele mai multe facultăţi de Drept nu se mai predă Dreptul Roman. Este de neînţeles pentru mine cum, mari universităţi din Occident, unde, practic, dreptul roman a continuat nu numai să fie predat, dar să fie o disciplină vie în Evul Mediu, să nu mai existe acum în programa de învăţământ.

Despre viaţă ca un permanent contract

Valeriu Stoica: Eu am predat drept civil, adică drepturi legale şi obligaţii, sau mai simplu spus proprietate şi contracte, aproape 40 de ani. Materia asta, care este poate printre cele mai importante în Dreptul Civil, fundamentează întreaga viaţă economică şi socială a unei ţări. Când am ajuns în anul I la facultate, mi-aduc aminte că profesorul meu de drept civil, era asistent pe vremea aceea, Gheorghe Pedeleu, ne-a spus în primul seminar <voi ştiţi câte contracte aţi încheiat astăzi până aţi ajuns la facultate?> Am rămas uimit. Nu ştiam să fi încheiat vreun contract. <Aţi venit cu tramvaiul, cu autobuzul sau cu troleibuzul? Aţi încheiat un contract. Aţi luat o îngheţată, aţi încheiat un contract>. Practic, orice gest pe care îl faci de când pleci şi până te întorci acasă intră în zona de reglementare specifică a acestei materii a contractelor. Fără a mai vorbi că viaţa omului e guvernată de dreptul civil nu de când se naşte, ci dinainte de a se naşte. Copilul se consideră născut de când s-a conceput şi dobândeşte drepturile de când a fost conceput, nu de când s-a născut. (...) Ăsta e secretul Dreptului Civil, el reglementează firescul vieţii.

Despre proprietate, retrocedări şi hibele Legii 18/1991

Valeriu Stoica: Să ne referim la Legea 18/1991 (n.r legea fondului funciar). Au fost milioane de procese din cauza concepţiei deficitare care a stat la baza acestei legi. Fără a vorbi de faptul că, din punct de vedere economic, această lege a fost o mare eroare pentru că fragmentarea proprietăţii agricole făcute prin Legea 18 a fost şi este cauza lipsei de performanţă a agriculturii româneşti de astăzi. Proprietatea nu înseamnă neapărat refacerea vechilor amplasamente. A fost o perioadă când istoric s-a justificat fragmentarea proprietăţii, din considerente sociale, de la Cuza şi până la reforma agrară din 1945, pentru că atunci această fragmentare a proprietăţii ducea la consolidarea structurii sociale a României. Iar în Primul Război Mondial, ideea că ţăranii, ostaşii vor primi pământ, a împiedicat bolşevizarea armatei României. Deci au fost lucrurile justificate. Dar în 1990, să raţionezi, cu mentalitatea de la 1864 sau de la începutul Primului Război Mondial, a fost inexplicabil. Presiunea a fost falsă pentru că ţăranii nu mai existau. Care ţărani?

Mugur Isărescu, şi concurent, şi partener la Dragăşani

Valeriu Stoica: Termenul de concurenţă cu Mugur Isărescu nu e singurul potrivit. Noi suntem şi asociaţi în Asociaţia Producătorilor de Vin din Drăgăşani. Adică ne concurăm între noi pe un segment, dar avem interese comune să promovăm podgoria Drăgăşani. Ea nu ar fi avut nevoie de promovare dacă lucrurile mergeau normal şi nu ar fi fost comunismul. Vinurile de Drăgăşani erau printre cele mai bune din România. Mă refer la istoria viţei de vie şi a vinului în România şi în această istorie sunt două mari podgorii care au străbătut vremurile de la daci şi romani până astăzi. E în primul rând podgoria Drăgăşani şi după aceea, din Evul Mediu, Podgoria Cotnari. În jurul acestor două s-au făcut celelalte mari podgorii din România.

De ce nu s-a schimbat clasa politică

Valeriu Stoica: Tinerii din partide nu au reuşit încă să schimbe politica din România din două motive. Primul care le este imputabil şi al doilea care ţine de structurile de partid din care ei au trebuit să evolueze sau să involueze. Motivul care ţine de ei este lipsa de voinţă politică pentru a rezista şi a învinge dificultăţile. Mulţi dintre cei tineri ar vrea să ardă etapele şi dacă se poate dintr-odată să ajungă în vârf. Eu drum lung de la baza la vârful partidului. S-ar putea ca să nu ajungi niciodată în vârf. Dar trebuie să ai hotărârea şi voinţa de a lucra în această structură care e partidul şi să duci împreună cu echipa obiectivele acelui partid. Nu au avut suficientă vlagă şi multă răbdare. A doua cauză, poate chiar mai importantă decât prima, este faptul că partidele nu au creat structurile interne care să permită selectarea valorilor adevărate şi formarea şi promovarea lor. Ar însemna să existe în fiecare partid o structură specială de resurse umane care să facă treaba asta. Nu ştiu vreun partid din România care să aibă o asemenea structură.

Despre minusurile şi plusurile USR PLUS

Valeriu Stoica: USR PLUS are câteva avantaje indiscutabile. Primul şi cel mai important sunt în cea mai mare parte oameni tineri, oameni care au o formaţie adecvată vremurilor pe care le trăim. Mă refer în primul rând la formaţia legată de noua tehnologie informatică. Sunt oameni care sunt la ei acasă în această zonă de comunicare. După aceea, sunt oameni care au, în general, spirit antreprenorial. Cei mai mulţi dintre ei au lucrat în sectorul privat şi ştiu despre ce este vorba. Un alt avantaj foarte important pe care îl au e că mulţi dintre ei au studiat în străinătate, sunt contemporani cu modul de a gândi al lumii politice europene şi nu mai. Le lipseşte însă ceva ca să valorifice aceste calităţi. Nu vorbesc de absenţa experienţei politice, pentru că e firesc. Cred că nu întotdeauna au suficientă putere de a construi instituţii, de a construi organizaţii.

Valeriu Stoica: Încă nu văd mai întâi sudarea între USR şi PLUS pe de o parte, observ că încă există asperităţi, frecuşuri, sinteza încă nu pare să fie bine realizată. În cadrul fiecărei structuri nu văd complementaritate între personalităţile care într-un fel sau altul ocupă poziţii dominante nu doar în partid, ci şi în structurile de stat.  Au însă timpul să se rodeze. Cei mai mulţi dintre ei sunt ambiţioşi. Ambiţia e un lucru bun în politică, dar ambiţia nu-i suficientă. Îi bat pe cei de la PNL la ambiţie, nu-i bat la experienţă. Şi când ambiţia intră în concurenţă cu experienţa, de obicei câştigă experienţa. Şi PNL şi USR sunt în aceeaşi alianţă de guvernare şi trebuie fiecare să aibă înţelepciunea să găsească formulele de eficienţă administrativă. Până la urmă dacă nu sunt eficienţi în guvernare va fi plătită nota la sfârşit de tot.

Asemănări şi deosebiri CDR-PD-UDMR/PNL-USRPLUS-UDMR

Valeriu Stoica: Prima asemănare este că sunt alianţe. Asta înseamnă că sunt programe iniţiale diferite, nu au mers împreună la alegeri şi au început să se sudeze când erau deja acumulate tensiuni între ele. În general, competiţia în alegeri naşte tensiuni. Întotdeauna am fost adeptul unei alianţe preelectorale. În timpul alianţei oamenii se cunosc, tensiunile mai dispar. Guvernarea CDR din 1996 nu a fost o guvernare de alianţă, ci de o alianţă de alianţe. Aici a fost marea dificultate de gestionare a guvernării 1996-2000. CDR era o alianţă în care erau vreo 6-7 partide, două partide care au fost în alianţă, PD şi PSDR, iar UDMR este o alianţă (...) Gestionarea guvernării de atunci a fost infinit mai dificilă decât asta de acum. Avem trei partide, nu ar fi aşa de greu să se pună de acord. Ar mai fi o asemănare. Şi atunci existau ideologii, programe de partid destul de diferite. Şi acum încă nu mi-e clară identitatea doctrinară a USR. Ei nu vor să meargă într-o direcţie care ar fi fost câştigătoare acum un an, doi când PSD era în mare criză şi zona de centru stânga era liberă. Au ezitat. Ei sunt mai apropiaţi de stânga prin anumite idei şi principii pe care le apără. Sunt apropiaţi de o stângă europeană modernă. Nu-i nicio ruşine, ar fi trebuit să speculeze asta. Nu ştiu dacă mai pot pentru că PSD s-a trezit.

De ce este favorizată actuala guvernare

Valeriu Stoica: Nu sunt pesimist. Eu cred că aceste chestiuni se vor rotunji. Sper să fie aşa pentru că această guvernare are o şansă pe care puţine guvernări au avut-o. Este o guvernare care timp de 4 ani nu are alegeri. Există şanse mari să performeze. Plus şansa bugetului acordat de UE, sunt fonduri uriaşe. Ar fi păcat să se irosească. Eu nu mă gândesc să le fie bine celor de la guvernare, ci nouă, ca cetăţeni ai României. Dacă aceste resurse foarte importante care există acum, plus liniştea că nu mai avem alegeri, dacă aceste avantaje sunt fructificate, României o să-i fie bine.

Despre cel mai bun preşedinte al României

Valeriu Stoica: Rolul preşedintelui este o chestiune esenţială. În primul rând guvernarea CDR, nu existau tensiuni puternice în ceea ce priveşte direcţiile politice. Dacă ne referim la coaliţia din 1996-2000, dincolo de frecuşurile mărunte şi unele chiar mai mari, mai mult de natură personală decât programatică, toţi membrii acelei coaliţii au văzut la fel două obiective integrarea în NATO şi UE, deci nu era niciun fel de divergenţă pe chestiunea asta esenţială. Nu au fost divergenţe nici în ceea ce priveşte direcţia economică (...) Nu numai privatizări, dar au fost create bazele pentru economia de piaţă.(...) de ce spun că a fost cel mai bun preşedinte Emil Constantinescu? Mulţi se miră şi astăzi, mulţi care spun că a fost un preşedinte slab. Cele două direcţii principale ale României, pe care suntem şi astăzi şi au fost în final fructificate, sunt direcţiile pe care el le-a impus împreună cu acea coaliţie. Că au fost ineficienţe, că au fost stângăcii, şi prostii făcute, de acord, dar cele două direcţii care au fost începând din 1996 şi până în 2000, stabilite pentru România, sunt cele pe care mergem şi astăzi.Îi datorăm asta lui Emil Constantinescu.

Ce proiecte de ţară ar trebui să aibă România

Valeriu Stoica: Acum sunt două mari provocări- rolul României în UE şi NATO, nu trebuie să fim neica nimeni. Dacă am avea o viziune coerentă asupra viitorului UE, asupra marilor conflicte de orientări strategice ale lumii de astăzi, şi mă refer în primul rând la conflictul SUA-China, dacă avem în vedere că asistăm  astăzi la o reaşezare a întregii lumi, România ar trebui să aibă o viziune clară în UE şi în NATO. N-am văzut până acum contribuţii importante ale României nici în UE, nici în NATO. E momentul să avem. Ăsta este un obiectiv în care putem să avem prima parte a obiectivului de ţară. A doua chestiune foarte importantă- sunt câteva zone de infrastructură pe care nu văd de ce ar fi dispute politice. Avem nevoie de autostrăzi? Aici ar trebui să obţinem un consens, de ce? Pentru că avem nevoie de proiecte nu pe 4 ani, ci pe 10-20 de ani.(...) România nu are până astăzi un sistem integrat de cadastru şi carte funciară (...) Din 1918 şi până astăzi noi nu am reuşit să unificăm România sub aspectul cadastrului şi cărţii funciare.

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
valeriu stoica

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici