Observatorul Român de Sănătate atrage atenţia: România NU colectează plasmă, Republica Moldova DA!

658 afișări
Imaginea articolului Observatorul Român de Sănătate atrage atenţia: România NU colectează plasmă, Republica Moldova DA!

Publimaterial

În timp ce România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă umană pentru fracţionare, Republica Moldova a făcut paşi importanţi în această direcţie, semnalează raportul „Plasmă pentru România – Soluţii fezabile şi modele internaţionale”, al Observatorului Român de Sănătate.

În Republica Moldova, plasma pentru fracţionare este colectată în regim public. Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui este instituţia coordonatoare a dezvoltării Serviciului de Sânge din Republica Moldova. Instituţia deserveşte zilnic, în medie, 350 donatori de sânge şi componente sanguine. Alte 12 centre de colectare a sângelui şi componentelor acestuia se găsesc răspândite pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul spitalelor publice.

Colectarea de plasmă este reglementată împreună cu recoltarea de sânge prin Ordinul 1359/2018, în vederea realizării Programului Naţional de Securitate Transfuzională şi Autoasigurare a Ţării cu Produse Sanguine  (2017-2021).

Prin implementarea programului, s-a urmărit: asigurarea cerinţelor de siguranţă a produselor sanguine în 100% din cazuri; autoaprovizionarea ţării cu sânge şi produse sanguine; creşterea anuală cu 1% a numărului de donatori voluntari şi neremuneraţi.

Sistemul de asigurare a hemovigilenţei include structurile subordonate Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţiei Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, Agenţiei Naţională pentru Sănătate Publică şi a prestatorilor de servicii medicale spitaliceşti.

În Austria, peste 90% din sângele integral procesat este colectat de serviciile de sânge ale Crucii Roşii austriece, care este o instituţie privată. Patru dintre aceste servicii acoperă întreaga gamă de activităţi, de la colectare, testare, producţie şi până la distribuţie. Pe de altă parte, în Austria, atât instituţiile publice, cât şi cele private au dreptul să colecteze plasmă, dacă respectă o serie de cerinţe pentru a proteja sănătatea donatorului şi a asigura calitatea corespunzătoare a sângelui şi componentelor sanguine obţinute. 

Eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru centrele de colectare şi prelucrare de sânge şi componente de sânge este condiţionată de existenţa şi implementarea unei proceduri prin care fiecare donaţie să poată fi în mod eficient şi verificabil urmărită.

Donatorii de plasmă sunt recompensaţi pentru efortul de a se deplasa până la centrul de colectare, eventuala neplăcere a procesului de colectare, precum si pentru dorinţa de a-i ajuta pe cei care au nevoie cu suma simbolică de 30 de euro pe donare. 

În Italia, sistemul de transfuzie sanguină face parte din Serviciul Naţional de Sănătate. Serviciile medicale, inclusiv colectarea, prelucrarea, testarea, depozitarea şi distribuirea sângelui şi a componentelor sanguine, precum şi toate activităţile legate de medicamentele derivate din plasmă, sunt furnizate de serviciile regionale de sănătate.

Programul naţional pentru plasmă şi produse derivate din plasmă pentru anii 2016-2020 a fost adoptat cu scopul dezvoltării colectării de plasmă şi componente sanguine în centrele de transfuzie şi în unităţile de colectare a sângelui şi pentru a promova utilizarea raţională a medicamentelor derivate din plasmă.

Centrul Naţional de Sânge colaborează cu Agenţia Naţională a Medicamentului în ceea ce priveşte evaluarea plasmei pentru fracţionare şi a medicamentelor derivate din plasmă.

În Italia există patru asociaţii mari de donatori (AVIS, FIDAS, FRATRES, CRI), implicate în gestionarea donatorilor de sânge. Prin lege, ele pot conduce unităţi de colectare a sângelui după eliberarea autorizaţiei şi acreditării regionale specifice, sub controlul tehnic al autorităţilor locale. 

La nivel regional sunt puse în aplicare proiecte specifice pentru promovarea donării de sânge şi componente sanguine, cu scopul de a atinge obiectivele regionale şi naţionale de autosuficienţă. Serviciul Naţional de Sănătate colaborează cu serviciul militar de transfuzie, Forţele Armate organizând în mod autonom ample campanii de donare în rândul personalului propriu.

În România, modernizarea sistemului de transfuzie sanguină e blocată de doi ani de zile. Deşi un studiu de fundamentare al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, publicat la începutul anului 2019, a propus crearea unei bănci de sânge, plasmă şi celule stem, iar Guvernul României a anunţat în luna mai 2019 intenţia de a crea prin parteneriat public-privat o astfel de bancă, imobilismul din sistem e deocamdată mai puternic, iar lucrurile trenează.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici