Endemie, epidemie şi pandemie. Care sunt diferenţele dintre aceşti 3 termeni

La începutul anului 2020 se vorbea despre o epidemie pentru cazurile de Covid. În câteva săptămâni, răspândirea infecţiilor şi a bolii au determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii să proclame pandemia.

Astăzi, doi ani mai târziu, termenul de „endemic” este folosit din ce în ce mai des. Pentru că virusul va face parte din vieţile noastre. La fel ca răceala sau pneumonie. 

Din punct de vedere epidemiologic, bolile infecţioase au caracteristici diferite de difuzie. Sunt boli foarte contagioase şi altele mai puţin contagioase. Pe baza susceptibilităţii populaţiei şi a circulaţiei germenului, o boală infecţioasă se poate manifesta la o populaţie sub formă epidemică, endemică sau sporadică. Iată diferenţele dintre epidemii, pandemii şi endemii, aşa cum sunt explicate de instituţiile de sănătate internaţionale.

Cazuri sporadice

Cazul sporadic este cel care apare într-o populaţie în care o anumită boală nu este prezentă permanent. Totuşi, unele boli infecţioase necontagioase, de obicei sporadice (cum ar fi tetanosul), sunt cauzate de microorganisme prezente permanent în teritoriu. În aceste cazuri, germenii sunt limitaţi în rezervoarele lor naturale şi doar în mod excepţional pătrund într-o gazdă umană, dând naştere la boli.

Mişcările populaţiei, acum mult mai dese şi mai rapide decât în ​​trecut, pot schimba rapid răspândirea bolilor infecţioase prin importul de cazuri dintr-un teritoriu endemic într-unul în care cazurile nu apar în mod normal. Din acelaşi motiv, apar adesea epidemii internaţionale.

Epidemie

Epidemia apare atunci când o persoană bolnavă infectează mai mult de o persoană şi numărul cazurilor de boală creşte rapid într-un timp scurt. Prin urmare, infecţia se răspândeşte într-o populaţie formată dintr-un număr suficient de indivizi susceptibili. Adesea se referă la termenul de epidemie cu o creştere a numărului de cazuri peste cele aşteptate într-o anumită zonă şi într-un anumit interval de timp.

Pandemie

Pandemia este răspândirea unui nou virus de la om la om pe mai multe continente sau în zone mari ale lumii. Faza de pandemie, aşa cum se explică, este caracterizată de transmiterea către majoritatea populaţiei.

Pe 11 martie 2020, OMS, după ce a evaluat nivelurile de severitate şi răspândirea globală a infecţiei cu SARS-CoV-2, a declarat că focarul de COVID-19 poate fi considerat o pandemie. La 30 ianuarie 2020, după cea de-a doua şedinţă a Comitetului de Securitate, directorul general al OMS declarase deja focarul internaţional de SARS-CoV-2 o Urgenţă de Sănătate Publică de Preocupare Internaţională - PHEIC), aşa cum este consacrat în Sănătatea Internaţională.

Regulament IHR 2005. „Urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” înseamnă: „un eveniment extraordinar care poate reprezenta o ameninţare pentru sănătatea altor state membre prin răspândirea unei boli şi poate necesita un răspuns coordonat la nivel internaţional. „Acest lucru implică un eveniment grav, brusc, neobişnuit sau neaşteptat; afectează sănătatea publică dincolo de graniţa naţională a statului afectat; şi poate necesita o acţiune internaţională imediată.

Endemie

O boală este considerată endemică atunci când agentul responsabil este prezent permanent şi circulă în populaţie, manifestându-se cu un număr mai mult sau mai puţin mare de cazuri dar distribuite uniform în timp.

„Putem defini endemismul ca un virus care se răspândeşte într-o populaţie constant în timp, fără a prezenta vârfuri de frecvenţă deosebite”, explică un epidemiolog. O boală endemică poate prezenta însă aşa-numitele recidive epidemice, adică atunci când virusul generează ocazional focare sau creşte epidemia şi apoi reintră într-o circulaţie „normală” în rândul populaţiei.