Majoritatea refugiatelor care au născut în România reclamă probleme şi abuzuri în sistemul medical

Majoritatea refugiatelor care au născut în România reclamă probleme şi abuzuri în sistemul medical public, iar o gravidă în luna a noua a plecat, cu autobuzul, să nască în Ucraina, arată raportul Asociaţiei Moaşelor Independente (AMI).

50193 afișări
Imaginea articolului Majoritatea refugiatelor care au născut în România reclamă probleme şi abuzuri în sistemul medical

AMI, o organizaţie care oferă servicii de sănătate pentru gravide, mame şi nou-născuţi, servicii medicale şi navigare în sistemul medical pentru peste 5.500 de beneficiari lunari - persoane vulnerabile şi refugiate - arată că 64 de femei ucrainene înregistrate în baza de date a organizaţiei au născut în sistemul de sănătate public din România în perioada mai 2022 - iulie 2023 şi că majoritatea au reclamat o serie de probleme şi abuzuri în ceea ce priveşte experienţa la naştere în spital.

Potrivit asociaţiei, în 100% din situaţii refugiatele ucrainene au reclamat lipsa posibilităţii de a avea alături partenerul sau o persoană de sprijin sau translatorul pus la dispoziţie de organizaţie, precum şi separarea nou-născutului de mamă după naştere, inclusiv pe perioade de peste 24 de ore, în condiţiile în care ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, standardele de calitate şi alte ghiduri internaţionale bazate pe dovezi indică şi recomandă contactul neîntrerupt între mamă şi nou-născut pentru a atinge cea mai bună stare de sănătate, startul optim în viaţă şi pentru a asigura iniţierea alăptării.

Totodată, asociaţia arată că în majoritatea cazurilor au fost reclamate refuzurile spitalelor privind vizita membrilor familiei după naştere, dar şi o serie de probleme legate de îngrijirea postnatală a nou-născutului, în special lipsa sprijinului pentru iniţierea şi menţinerea alăptării.

Alte probleme semnalate au fost legate de îngrijirea postpartum a femeii, lipsa de explicaţii din partea echipei medicale privind decizia de a finaliza sau de a programa naşterea prin cezariană şi hrănirea imediată a bebeluşului cu biberonul, în mod nejustificat.

Naşterile au avut loc în spitale publice din Bucureşti (58), Iaşi (2), Constanţa (1), Braşov (1), Galaţi (1) şi Alexandria (1), 34 prin cezariană şi 30 pe cale vaginală.

„Cu toate aceste probleme se confruntă zi de zi orice gravidă în România. Sunt probleme care există de ani de zile, s-au amplificat în ultimii ani, iar pentru femeile refugiate au avut un impact şi mai grav. Lipsa accesului la îngrijire antenatală în sistemul public, la asistenţă bazată pe dovezi la naştere, practicile neconforme şi dăunătoare de după naştere din maternităţi duc România la unele dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă şi infantilă din Europa, dar şi la zeci de mii de complicaţii de sănătate pentru mame şi copii în fiecare an. În ultimii ani, rata de mortalitate maternă a crescut, ajungând de peste trei ori mai mare decât media europeană, în condiţiile în care România şi-a asumat în obiectivele de dezvoltare durabilă că până în 2030 va ajunge sub media Uniunii Europene, această medie fiind chiar mai mică decât a ţărilor europene, atât la mortalitatea maternă, cât şi la cea infantilă. România nu doar că va rata aceste ţinte, dar observăm că aceste rate cresc continuu. Ne aflăm într-un punct în care trebuie instituită o alertă naţională de risc pentru sănătatea publică”, a declarat Irina Mateescu, moaşă licenţiată, vicepreşedintă a Asociaţiei Moaşelor Independente.

„De asemenea, au existat numeroase promisiuni din partea medicilor din maternităţile publice din România legate de prezenţa la naştere a unui medic anume pentru beneficiare. Menţionăm că această practică este ilegală şi abuzivă şi că în cele mai multe cazuri duce la programarea de cezariene, în funcţie de garda şi programul medicului, pentru că acesta nu are răspundere medicală în afara orelor de program. Fenomenul conduce la creşterea ratei cezarienelor nejustificate, la intervenţii inutile şi dăunătoare, dar şi la o lipsă accentuată de confort pentru gravidele care ajung în travaliu şi sunt preluate de alt medic. Femeia gravidă trebuie informată că, în sistemul public, va fi asistată de medicul de gardă prezent în spital şi disponibil, fără a exista nicio presiune pentru a grăbi nejustificat travaliul sau de a efectua o cezariană nenecesară. Numărul îngrijorător de mare de operaţii cezariene, lipsa sprijinului şi a îngrijirilor perinatale prietenoase, centrate pe nevoile mamei, nou-născutului şi ale familiei, practicile în care bebeluşii sunt despărţiţi de mamele lor după naştere, în care alăptarea nu este sprijinită se traduc într-o stare de sănătate fizică precară şi un start psiho-emoţional negativ, uneori traumatizant, ducând şi la complicaţii privind sănătatea mintală şi bunăstarea unei familii”, a mai declarat Irina Mateescu.

Asociaţia Moaşelor Independente a mai realizat şi o analiză de nevoi ale refugiaţilor ucraineni din propria bază de date privind serviciile şi asistenţa medicală necesară. Aceasta a vizat perioada octombrie 2022 - iunie 2023, iar chestionarul a fost aplicat la nivelul a 1.929 de persoane în calitate de reprezentanţi ai familiilor înregistrate în baza de date a organizaţiei, fiecare familie având, în medie, patru persoane. În privinţa serviciilor medicale necesare pentru reprezentantul familiei, pentru copii şi persoane din îngrijirea acestuia, a rezultat că majoritatea au avut nevoie de serviciile unui medic pediatru, ale unei moaşe, de vaccinare, de ajutor în alăptare şi în înţărcare şi de consiliere cu privire la îngrijirea nou-născutului.

Asociaţia Moaşelor Independente mai arată că, în urma acestei analize, a reieşit totodată că 129 de persoane au ales să plece în Ucraina pentru a accesa servicii medicale de diferite specialităţi din cauza lipsei accesului în România la respectivele servicii.

Principalele bariere au fost reprezentate de costurile crescute pentru proceduri, lipsa accesului în sistemul public sau în timp util pentru realizarea anumitor proceduri, tratamente şi investigaţii, bariera lingvistică şi lipsa de informaţii despre accesarea serviciilor, tratamentelor sau procedurilor necesare.

Principalele specialităţi pentru care refugiaţii ucraineni au căutat îngrijire în Ucraina au fost cele de obstetrică-ginecologie, imagistică şi stomatologie. Totodată, au existat cazuri în care refugiaţii s-au întors în Ucraina pentru screening prenatal, investigaţii paraclinice pentru sarcină sau ginecologie, pentru consult şi tratament pentru diabet, chimioterapie şi controale oncologice, pentru intervenţii chirurgicale, cardiologie, vaccinare pediatrică şi consult şi control psihiatric.

„Din nefericire, lipsa de acces la îngrijire antenatală, la consultaţii şi screeninguri decontate în sistem public de CNAS forţează refugiatele din Ucraina să caute îngrijire în ţara lor, în ciuda riscurilor de a călători gravide într-o ţară aflată în război. Unul dintre cazurile marcante a fost cel al unei gravide în luna a noua de sarcină, însărcinată cu al patrulea copil, care a plecat, cu autobuzul, să nască în Ucraina, după mai multe încercări eşuate de a accesa servicii sigure în România. Toate aceste obstacole cu care se confruntă femeile din România, mai ales din comunităţi vulnerabile, au un impact semnificativ asupra sănătăţii lor sau a copiilor. În număr covârşitor, gravidele din România, care nu au bariera de limbă şi care cunosc sistemul de îngrijiri prenatale de aici, nu dispun de acces la monitorizarea sarcinii în sistemul public. Practic, în România, în momentul de faţă, este o excepţie ca o femeie să îşi poată urmări sarcina în sistemul public, să aibă condiţii minime de siguranţă, să aibă acces la servicii medicale pentru a-şi proteja propria sănătate şi pe a nou-născutului. De aceea, am transmis prim-ministrului şi ministrului Sănătăţii o serie de măsuri şi recomandări urgente şi necesare în vederea asigurării accesului la aceste servicii”, a declarat Irina Mateescu, vicepreşedintă a Asociaţiei Moaşelor Independente.

De la începutul războiului din Ucraina, Asociaţia Moaşelor Independente a furnizat asistenţă refugiaţilor sosiţi în România în peste 60.000 de cazuri. Este vorba fie despre ajutor medical urgent, servicii medicale, educaţie pre şi postnatală, consultaţii cu moaşa, adăpost, hrană, îmbrăcăminte şi necesităţi de bază, fie acces la servicii de sănătate materno-infantilă, sănătate sexuală şi reproductivă, cursuri de limba română şi engleză, educaţie şi activităţi recreative pentru copii, sprijin juridic, psihologic şi social, alături de servicii de traducere, înscriere la medicul de familie, activităţi de integrare pentru adolescenţi, informare şi prevenire a violenţei de gen. Totodată, a pus la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina un call-center dedicat şi a angajat în echipa sa 20 de refugiaţi ucraineni.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici