3 din 4 români preferă carnea de porc românească, dar nu ştiu să o recunoască în magazine

Cercetarea dezvăluie o discrepanţă semnificativă între preferinţele declarate ale românilor şi comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu ştiu cum să o identifice corect la raft. Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor – aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 şi 24 de ani au cel mai mare consum zilnic.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere şi percepţiile legate de originea şi calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieşind şi din datele statistice din fiecare regiune a ţării, precum şi din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiţia şi identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiţia românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile ţării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crişana-Maramureş, Muntenia şi Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparaţie cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospeţime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) şi sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la studiu, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugaţi să îşi imagineze o lume fără carne de porc, participanţii au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiţionale din carne de porc.

Simptome neobișnuite ale noilor tulpini Covid „Stratus” și „Nimbus”. Cum se manifestă și ce recomandă autoritățile

Nu ne e teamă de votul bucureștenilor. Ce crede Ștefan Pălărie, despre un posibil candidat USR la PMB

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanţie a provenienţei locale, deşi, în realitate, carnea poate fi importată şi doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conştientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparenţă şi educaţie alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informaţiile trebuie să fie clare şi accesibile la raft. Este foarte important ca populaţia să ştie că porcul românesc înseamnă un lanţ complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat şi procesat în România”, spune Adrian Balaban, preşedintele APCPR

Din studiul realizat de APCPR, reiese cert: consumatorii vor să aleagă românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc uşor informaţiile despre originea cărnii, astfel că diferenţa dintre „produs în U.E.” şi „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conştientizare a consumatorului cu privire la legislaţia etichetării în vigoare face dificilă alegerea conştientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari pieţe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În ţară există peste 200 de ferme comerciale autorizate şi peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenţia de cercetare de piaţă Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel naţional, pe un eşantion de 1000 de persoane din rândul populaţiei digitalizate din toate regiunile ţării (55% mediul urban – 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbaţi-femei şi pe categoriile de vârstă active profesional.