De asemenea, aproximativ 43% dintre europeni se arată interesați de produsele lactate obținute prin fermentație de precizie, însă doar 26% declară că susțin alimentele modificate genetic, notează EFE.
Studiul mai arată că tinerii și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat sunt mult mai deschise să încerce alimente produse prin biotehnologie: 34% dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani ar fi dispuși să le încerce, comparativ cu doar 17% dintre cei de peste 55 de ani.
Există și o diferență de gen: bărbații (28%) sunt mai dispuși decât femeile (23%) să consume alimente obținute prin aceste noi tehnologii.
Raportul subliniază că europenii recunosc „potențialul” biotehnologiei în sectorul agroalimentar, în special pentru a face față provocărilor precum schimbările climatice sau nevoia de a asigura siguranța alimentară. Totuși, mulți se tem și de posibile efecte negative, precum creșterea prețurilor, afectarea producătorilor tradiționali sau consolidarea puterii marilor corporații.
Documentul concluzionează că, pentru ca Legea privind Biotehnologia, pe care UE o pregătește, să aibă succes, va fi necesar să fie abordate temerile consumatorilor legate de un posibil abuz al acestor tehnici și să fie implicate generațiile mai în vârstă, precum și regiunile în care scepticismul are rădăcini culturale.
În acest context, raportul arată că industria trebuie să demonstreze că biotehnologia funcționează și că poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și a altor provocări.
„La EIT Food, credem că biotehnologia poate juca un rol transformator, stimulând inovația în domeniul alimentar, întărind reziliența climatică și îmbunătățind sănătatea globală”, a declarat Lorena Savani, reprezentantă a EIT Food.
„Încrederea și implicarea cetățenilor sunt esențiale pentru valorificarea acestui potențial, ceea ce face ca raportul să fie un pas crucial către construirea unui viitor durabil, sigur și sănătos pentru toți”, a adăugat ea.