A cerut în instanță anularea concursului pentru admiterea în corpul diplomatic și consular din Externe. Ministerul Oanei Țoiu, acuzat că ”a viciat procesul de selecție a dosarelor”

În timp ce ministrul de Externe Oana Țoiu vorbește despre reformă și despre „sfârșitul detașărilor netransparente”, un concurs organizat chiar de ministerul pe care îl conduce a ajuns în fața Curții de Apel București, fiind contestat că ar fi fost „viciat” chiar din faza de selecție a dosarelor.

Protagonista cazului, Oana-Costinela Constantinescu, a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), cerând anularea concursului pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular (CRDC), profilul Afaceri consulare. Ea susține că ministerul și comisia de selecție au încălcat propriile reguli, au redeschis nelegal o a doua perioadă de înscriere și au aplicat criterii arbitrare, care au dus la respingerea unor candidați și la admiterea altora în condiții cel puțin neclare.

„Știu exact cum se derulează procedura”

Oana-Costinela Constantinescu este consilier juridic în Ministerul Afacerilor Externe, cu aproape 11 ani de experiență, activând în domeniul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, a fost implicată și în organizarea Președinției Consiliului UE și a Summitului de la Sibiu.
Angajată direct în minister, nu detașată, ea a făcut parte de-a lungul anilor din mai multe comisii de concurs, ceea ce îi oferă o perspectivă internă clară asupra modului în care ar trebui aplicate regulile: „Știu exact cum se derulează procedura, cum se verifică dosarele, știu ce înseamnă procesul de selecție, ce se poate cere și ce nu. Tocmai de aceea știu că în cazul meu nu s-au respectat regulile, a precizat pentru Mediafax funcționara MAE.

Fake news cu inteligență artificială: Oana Țoiu, ținta unei manipulări online

Primarul Chișinăului vrea daune de 1 leu de la ministrul de externe al României

„După expirarea termenului, dosarul nu mai poate fi completat”. Dar MAE a redeschis platforma

Potrivit regulamentului publicat în Monitorul Oficial, înscrierile trebuiau să aibă loc între 26 septembrie și 5 octombrie 2025, iar instrucțiunile oficiale ale MAE spun limpede: „După expirarea perioadei de înscriere, dosarul de concurs nu mai poate fi modificat sau completat”.

Totuși, la scurt timp după încheierea perioadei, mai exact pe 15 octombrie, MAE a publicat un nou anunț, potrivit căruia platforma cariera.mae.ro urma să fie redeschisă între 16 și 20 octombrie 2025, „pentru asigurarea îndeplinirii demersurilor de înscriere la concursul de admitere în Corpul Diplomatic și Consular al României – profilul Afaceri Consulare”.

În același anunț, ministerul a introdus și o precizare suplimentară privind modul de completare a declarației pe propria răspundere – documentul care a stat la baza respingerii dosarului Oanei Constantinescu, indicând pentru prima dată modul în care aceasta trebuia completată.

Redeschidere „viciată”

Regulamentul nu a fost însă modificat oficial, iar această redeschidere, însoțită de noi instrucțiuni privind completarea documentelor, nu are temei în actul normativ aflat în vigoare, aspect pe care reclamanta îl invocă drept principal viciu procedural al concursului, în contestația către MAE: „Un astfel de demers (…) fără precedent în istoria concursurilor de admitere în CRDC, nu face decât să vicieze cu nulitatea absolută întregul proces de selecție a dosarelor considerate fie admise, fie respinse la acest concurs”.

Deși depusă în termen, contestația Oanei Constantinescu a rămas, potrivit acesteia, fără răspuns: „Am depus contestația în termen – spune candidata – dar nu am primit niciun răspuns real. Doar o listă publicată pe site, fără explicații”.

Respinsă pentru o declarație „necompletată corespunzător”… niciunei instrucțiuni

Dincolo de problema redeschiderii înscrierilor, candidata reclamă și respingerea abuzivă a dosarului său. Motivul invocat de comisie este faptul că „declarația pe propria răspundere nu este completată corespunzător”.

Formularea e ambiguă – susține candidata – iar regulamentul și instrucțiunile nu delimitează o modalitate clară de completare a declarației: „Instrucțiunile nu spuneau nicăieri cum trebuie completată declarația – dacă trebuie bifată, încercuită sau tăiată o opțiune. Eu am completat-o integral, exact cum cerea platforma, și nimeni nu mi-a cerut clarificări”.

Potrivit propriului regulament de organizare și desfășurare a concursurilor, „până în ultima zi prevăzută pentru selecția dosarelor, membrii comisiei de verificare a dosarelor pot solicita candidaților documente relevante”, printre care și declarația pe propria răspundere, document considerat „necompletat corespunzător” în cazul candidatei contestatare. La rândul lor, „candidații au la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde solicitării comisiei de verificare a dosarelor”.

Redeschiderea care a schimbat listele

Potrivit Oanei Constantinescu, două liste publicate de MAE în 18 și 25 octombrie 2025 arată că situația candidaților s-a modificat între selecția inițială și cea finală. În unele cazuri, persoane respinse în prima etapă au fost ulterior declarate „admise”, fără ca ministerul să explice public ce s-a schimbat, între acestea fiind și candidați care nu au formulat contestație, spune aceasta.

Pentru candidata funcționară MAE, acest lucru confirmă că redeschiderea din 16-20 octombrie a produs efecte concrete, schimbând componența listei finale: „Egalitatea de șanse a fost încălcată. Unii au avut dreptul să-și corecteze dosarele după termen, alții nu”, spune ea în acțiunea depusă la Curtea de Apel București.

De aici, reclamanta invocă nelegalitatea actului administrativ individual (respingerea sa), dar și a actelor subsecvente (listele de candidați și rezultatul selecției).

„Vreau doar reguli egale pentru toți”

„Nu cer nimic în afara legii, doar ca regulile să fie aceleași pentru toți”, spune Oana Constantinescu. Ea a solicitat instanței să anuleze procesul-verbal de respingere a dosarului, precum și rezultatele selecției dosarelor din 25 octombrie 2025, iar, în subsidiar, să constate nelegalitatea regulamentului de concurs, pe motiv că adaugă condiții suplimentare față de legea privind statutul corpului diplomatic.

„Regulamentul adaugă și condiții care nu există în lege”, susține reclamanta. „Legea prevede cunoașterea a cel puțin unei limbi străine de circulație internațională, dar regulamentul cere două, dintre care obligatoriu engleză sau franceză. La fel, declarația privind colaborarea cu securitatea… nu se aplică diplomaților. Există acte normative speciale care stabilesc cui se solicită o astfel de declarație și în ce condiții. În legea 269/2003 (privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României n.r.) nu scrie nicăieri că trebuie să depui o asemenea declarație ca să fii eligibil pentru concurs. E un alt aspect important: în acțiunea mea am ridicat două probleme: modul de derulare al concursului și nulitatea regulamentului”.

Promisiunea reformei și practica din minister

Ministrul Oana Țoiu anunța public în luna iulie o mare „curățenie” în sistemul de detașări din MAE. După ce presa a scos la iveală cazuri de persoane fără experiență trimise la posturi diplomatice (printre care fiica unui fost deputat PSD detașată din primărie agent consular la New York), ministrul declara pentru Digi24: „Avem persoane detașate din mai multe comune, chiar și cu o detașare prelungită o dată la șase luni, iar în unele cazuri – în ritmul acesta de prelungire a detașărilor – s-au depășit 10 ani. O să revenim cu decizii legat de asta, în paralel cu oportunitatea pentru toți cei care vor să urmeze această cale de carieră – fie că vorbim de cei din centrala MAE, fie că vorbim de tineri – care privesc acum către aceste posibilități”.

Numai că, la doar câteva săptămâni după aceste promisiuni de transparență, concursul considerat soluția reformei ajunge el însuși sub acuzația de lipsă de transparență, mai spune Oana Constantinescu, într-un interviu pentru MEDIAFAX.

„Ministerul vorbește despre reformă și despre deschidere către tineri, dar cum să mai creadă tinerii în sistem dacă văd astfel de lucruri? Dacă nici măcar cei din interior, care cunosc procedura și respectă regulile, nu sunt tratați corect, ce încredere să mai aibă cei care abia vor să intre în minister? Transparența nu înseamnă doar să publici liste, ci să respecți regulile pentru toți la fel”, spune funcționara MAE, Oana Constantinescu.

Platforma MAE, contestată pentru lipsă de transparență și legalitate

Un alt aspect grav semnalat de funcționara MAE privește platforma electronică folosită pentru înscriere și testare, pe care o consideră „neconformă și lipsită de transparență”. Ea spune că sistemul a fost dezvoltat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), în baza unui protocol semnat cu MAE, fără o licitație publică sau o procedură de achiziție transparentă, încălcând astfel principiile legii achizițiilor publice.

„Platforma online a ministerului este ilicită. A fost făcută de ICI fără o licitație deschisă, fără respectarea legii achizițiilor publice, în baza unui protocol semnat cu MAE”, afirmă Constantinescu, adăugând că sindicatul din MAE și liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, au sesizat oficial neregulile și au depus o plângere penală la DNA, fără să existe un răspuns la aceasta până astăzi.

Un sistem vulnerabil la fraudă

În plus, funcționara MAE susține că platforma nu ar garanta integritatea probelor: „Sistemul nu oferă control asupra candidaților – pot copia la testul grilă, pot închide camera, pot fi ajutați. Am fost membru în comisie în 2021 și am refuzat să semnez procesul-verbal tocmai pentru că erau trecuți ca admiși candidați fără imagine la proba video”. Constantinescu susține că aplicația a fost „făcută pe genunchi, în pandemie, fără testare reală” și că lipsa unui sistem de supraveghere video face imposibilă verificarea corectitudinii examenelor.

Caz similar, câștigat la Înalta Curte

Cazul Oanei Constantinescu nu este unul izolat. În urmă cu doar câteva luni (în februarie 2025) avocata Emilia-Nicoleta Negrea, din Bihor, a câștigat definitiv procesul împotriva Ministerului Afacerilor Externe, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea Curții de Apel Oradea de anulare a concursului pentru admiterea în Corpul Diplomatic și Consular al României, la care aceasta participase.

Potrivit publicației BihorJust, Negrea a invocat nereguli majore similare – lipsă de transparență, probleme privind platforma online și încălcarea legislației achizițiilor publice – și a arătat că, deși fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu susținea public că platforma a fost „gratuită”, documentele arătau o plată de 1,78 milioane lei către ICI, fără licitație publică.

Decizia definitivă a Înaltei Curți în favoarea avocatei bihorene confirmă că neregulile semnalate în organizarea concursurilor MAE nu sunt simple suspiciuni, ci chestiuni reale care pun sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor de recrutare într-un domeniu considerat esențial pentru imaginea României în lume.

Am contactat Ministerul Afacerilor Externe pentru un punct de vedere în acest sens. În momentul în care vom primi un răspuns, MEDIAFAX îl va publica aici.